Fiule, ia seama bine la îndemnurile firii şi la îndemnurile harului, fiindcă, deşi unele sunt împotriva celorlalte, deosebirea dintre ele este adeseori de aşa fel că abia poate fi văzută de ochiul luminat al omului duhovnicesc.

   Toţi oamenii doresc binele şi fiecare năzuieşte spre bine, fie în vorbele, fie în faptele sale, dar mulţi se înşeală prin felul cum înţeleg binele.

   Firea omului e vicleană, ea trage, înşeală, şi prinde pe mulţi în cursele ei, ea se are în vedere totdeuna pe ea însăşi; harul, dimpotrivă, este drept şi simplu în toate caile Lui; el fuge şi de ce i se pare rău, nu cunoaşte prefăcătoriile înşelăciunii şi toate le face în curăţie pentru Dumnezeu, în care îşi găseşte odihna.