Acolo unde există un dar care sfinţeşte, sunt prezente şi celelalte. Acest lucru este nu este valabil pentru darurile fireşti; acestea sunt înmânate asemenea darurilor oferite de Avram copiilor născuţi de ţiitoarele lui. Ei aveau numeroase daruri, dar nici unul nu le avea pe toate. Însă darurile duhovniceşti (care sfinţesc) sunt asemenea moştenirii oferite de Dumnezeu lui Isaac; fiecare credincios adevărat beneficiază de ele:

'Dacă este cineva în Cristos este o făptura nouă: ... iată, toate lucrurile s-au făcut noi'.

   După cum coruptia este un principiu universal, ce îndulceşte şi înnoieste omul dintr-o dată, deşi nu înîntregime. Darul duhovnicesc patrunde în suflet, după cum sufletul pătrunde în trup. El creşte gradat, dar se naşte dintr-o dată. Toate mădularele făpturii noi se formeaza împreună, dar nu au acelaşi nivel de dezvoltare. O anumită parte a lumii a fost descoperită mult mai târziu decât altele; totuşi, întreaga lume a fost creată în acelaşi timp. Astfel, creştinul s-ar putea să observe un dar duhovnicesc acţionând în viaţa sa înaintea altuia. Acum, această înrudire a darurilor în ce priveşte originea lor are un dublu scop:

   1. SĂ-L LINIŞTEASCĂ PE CREŞTINUL CARE SE ÎNDOIEŞTE

   Poate că ai căutat credinţa în inima ta, dar nu ai găsit-o. Nu fii descurajat, trimite iscoade pentru a căuta un alt dar, cum ar fi DRAGOSTEA TA PENTRU CRISTOS. Nu ai observat cum dragostea ta pentru El a îndepărtat ispita cu acelaşi refuz categoric cu care a întâmpinat-o Iosif pe stăpâna lui ce-l atrăgea spre păcat?

('Cum aş putea să fac eu un rău atât de mare şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu? ')

   Ai tu o dorinţă sinceră de a-I fi plăcut lui Isus sau simţi o durere profundă când ai făcut ceva ce-L întristează? Acestea sunt două vene pline cu sângele dătător de viaţă al dragostei pentru Cristos. Dragostea ta îţi poate comunica noutăţi cu privire la credinţa ta. După cum spune Cristos:

   'Cel ce M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Tatăl. '

   Deci, dacă ai văzut dragostea ta pentru Cristos, tu ai văzut şi credinţa în faţa acestei dragoste.

   Dar dacă dragostea ta pentru Cristos este ascunsă într-un nor?

   Atunci, vezi dacă poţi găsi vreo urma de pocăinţă, dispreţuindu-te pe tine însuţi la vederea păcatelor tale şi stârnind faţă de aceste păcate ură - vrăjmaşii care te-au ispitit sa te răzvrăteşti împotriva lui Dumnezeu. Căci ele reprezintă arma sângeroasă care a rănit Numele lui Dumnezeu şi L-a ucis pe Fiul Său. Darul după care te uiţi stă înaintea ta. Ce este dragostea lui Dumnezeu dacă nu furie împotriva lui Satan, vrăjmaşul Lui?

   Dar uneori tu nu poţi vedea dragostea din pricina râvnei sau focul din pricina flăcării. După cum prin apucarea unei verigi, tu poţi să scoţi restul lanţului care se află sub apă, tot astfel, prin descoperirea unui dar tu le poţi găsi pe toate. Şi în timp ce acest dar duhovnicesc alungă îndoiala din inima creştinului sincer, el îl dă de ruşine pe făţarnicul ce strânge cu putere un  dar duhovnicesc, dar ignoră un altul.

   2. SĂ-L DEA DE RUŞINE PE FĂŢARNIC

   Duhul Lui Dumnezeu nu intră într-un suflet cu jumătate din darurile Lui duhovniceşti, ci le aduce pe toate. Dacă inima ta se împotriveşte vreunui dar, aceasta dovedeşte că tu eşti străin faţă de celelalte.

   Dragostea şi ura sunt complete: cel care iubeşte sau urăşte pe un  sfânt iubeşte sau urăşte pe fiecare dintre ei.

   Iar omul care îmbrăţişează un dar va avea parte de toate, căci ele au aceeaşi origine, precum razele de soare.