Despre emoţia opusă, adică URA, care are ca obiect păcatul, ni se spune în Scriptură că reprezintă o parte considerabilă din adevărata religie. Se spune că prin ea poate fi deosebită şi cunoscută adevărata religie:

   'Frica de Domnul este urârea răului'

   Prin urmare, sfinţii sunt chemaţi să-şi dovedească sinceritatea prin intermediul acesteia:

   'Urâţi răul, cei ce iubiţi pe Domnul'; 'Voi umbla cu inima fără prihană în m ijlocul casei mele. Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei; urăsc purtarea păcătoşilor, ea nu se va lipi de mine'; Urăsc orice cale a minciunii'; 'Să nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc? '

   Şi dorinţa sfântă, manifestată prin tânjire, foame şi sete după Dumnezeu şi după sfinţenie, este adesea menţionată în Scriptură ca fiind o parte importantă a religiei adevărate:

   'Sufletul nostru suspină după Numele Tău şi dupa pomenirea Ta';

   'Un lucru cer de la Domnul, şi-l doresc fierbinte: aş vrea să locuiesc toată viaţa mea în Casa Domnului, ca să privesc frumuseţea Domnului, şi să mă minunez de Templul Lui';

   'Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule! Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel viu; când mă voi duce şi mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu? '

   O asemenea dorinţă sfântă şi sete a sufletului este menţionată ca o caracteristică a celor cu adevărat binecuvântaţi, la începutul Predicii de pe munte din Matei 5.6:

   'Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi'.

   Şi această sete sfântă este considerată ca fiind o parte importantă în ce priveşte starea spirituală a celui care participă la binecuvântările vieţii veşnice:

   'Celui ce îi este sete, îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii. '

   Scripturile vorbesc şi despre BUCURIA SFÂNTĂ ca despre o parte importantă a adevăratei religii:

   'Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima'

   'Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul'

   'Să se bucure Israel de Cel ce l-a făcut, să se veseleasca Sionul de împăratul lor'    etc.

   BUCURIA este mentionată printre principalele roade ale Duhului Sfânt:

   'Roada păcii este bucuria... '

   Psalmistul spune că BUCURIA aceasta sfântă este o dovadă a sincerităţii sale:

   'Când urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parcă aş avea toate comorile. '

   ÎNTRISTAREA RELIGIOASĂ, PLÂNSUL, FRÂNGEREA INIMII sunt şi ele mentionate frecvent ca fiind o parte a adevăratei religii. Aceste lucruri sunt adesea descrise ca fiind calităţile distinctive ale adevăraţilor sfinţi şi o parte importantă a caracterului lor:

   'Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi'

   'Domnul este aproape de cei cu inima frântă şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit'

   'Domnul m-a uns să aduc veşti bune celor nenorociţi. El m-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită. '

   Despre această ÎNTRISTARE EVLAVIOASĂ şi această FRÂNGERE A INIMII se vorbeşte adesea, spunându-se că ele nu sunt doar un aspect important pentru distingerea caracterului sfinţilor, ci şi un lucru plăcut şi acceptabil în ochii lui Dumnezeu:

   'Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit; Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mâhnită'

   'Căci aşa vorbeste Cel Preaînalt, a cărui locuinţă este veşnică şi al carui Nume este sfânt, Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie; dar sunt cu omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhuriel smerite şi să îmbărbătez inimile zdrobite'

   'Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă şi are duhul mâhnit. '

   O altă emoţie des menţionată, prin care se arată mult din adevărata religie, este RECUNOŞTINŢA; îndeosebi atunci când se exercită prin MULŢUMIRE şi LAUDĂ la adresa lui Dumnezeu. Fiindcă despre acest lucru se vorbeste atât de mult în Cartea Psalmilor şi în alte părţi ale Sfintei Scripturi, nu voi mai menţiona aceste texte.

   De asemeni Sfânta Scriptură vorbeste adeseori despre COMPASIUNE sau MILĂ ca fiind un lucru important si esenţial pentru adevărata religie; de aceea, oamenii buni sunt numiţi milostivi în Scriptură, oamenii buni şi oamenii miloşi reprezentând acelaşi lucru:

   'Dar cel neprihănit este milos, şi dă. '

   'Piere cel neprihănit, şi nimănui nu-i pasă; se duc oamenii de bine şi nimeni nu ia aminte. '

   'Ti s-a aratat omule, ce este bine şi ce alta cere Domnul de la tine, decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău? '

   ZELUL este considerat si el un element esenţial al religiei adevăraţilor sfinţi. Se spune ca zelul este lucrul măreţ pe care l-a avut în vedere Hristos pentru noi atunci când S-a dat pe Sine pentru răscumpărarea noastră. De asemeni, se spune că acesta era marele lucru care le lipsea laodiceenilor căldicei.

   Nu am enumerat decât câteva texte dintr-o mulţime nenumarată, fiindcă toată Scriptura plasează religia în sfera emoţiilor. Dar ceea ce s-a spus este suficient ca să arate că cei care neagă faptul că mare parte a religiei adevărate constă în emotii, şi care susţin contrariul, trebuie să nege toate aceste mărturii din Biblie şi să adopte o altă regulă prin care să judece natura religiei.