Ai fost la Golgota să-L răstignești pe Domnul?

Poate te simți intrigat de o asemenea întrebare și nu te condamn, într-adevăr este dură și naște ori agresivitate ori pocăință, nu este o cale de mijloc, de indiferență, privitoare la întrebarea aceasta.
O mare parte a populației lumii în momentul de față este antisemită și la fel ca și în decursul veacurilor, pentru răstignirea Domnului îi blamează pe evrei, națiunea Israel. E adevărat că au și ei vina lor, însă tu dragul meu, tu n-ai nici o vină?
Ba ai, reprezentanții Neamurilor erau acolo, biciul roman, ciocanul roman, sulița romană și tu erai acolo, erai acolo cu scuipatul și cu hula ta, cu batjocura ta, strigai și tu acolo împotriva Lui, i-ai îndesat și tu coroana de spini pe frunte, așa ca să știe că-i Împărat, ai lovit cu sete cu lancea, așa ca să-ți arați puterea!
De fapt până nu ajungi la concluzia că l-ai răstignit pe Domnul, până atunci condamnarea este asupra ta, de fapt până atunci scrâșnești din dinți, de fapt până atunci ești mare și tare, ești mândru, până atunci crezi că lumea este la degetul tău mic, până atunci crezi că ești știe tot, până atunci crezi că de la tine pleacă meridianele pe pământ și ești “buricul pământului”.
De fapt până nu ajungi la concluzia că tu L-ai răstignit pe Domnul, caracterul tău rămâne unul egoist, centrat în tine, cu setea de putere, cu setea de bani, cu setea de avere, cu setea de pofte de tot felul, cu setea de a domina, crezi că ții în căușul palmei pământul ăsta!
De aia mă urăști acuma, de aia ai gândurile care le ai față de mine, de aia ești intrigat, de aia zici că am înnebunit, pentru că nu ai cunoscut adevărul acesta personal: “Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, și prin rănile Lui suntem tămăduiți.” (Isaia 53:5)

Când ai realizat că păcatul tău L-a străpuns pe Hristos, când ai realizat că nemernicia și sălbăticia din sufletul tău L-a zdrobit pe Hristos, atunci de-abia începi viață de credință!
O începi căzând la picioarele Lui și spunându-i cine ești, spunându-i păcatul tău, văzând adevărat ca tu L-ai străpuns nu alții, trezindu-te că El e Hristos, nu-i “roata de rezervă”, nu-i sluga ta pe care s-o chemi să-ți servească, atunci vezi că de fapt dragostea Lui pentru tine a fost așa de mare, încât deși te-ai lepădat de El, deși acolo prin Petru erai și tu prezent și spuneai că nu-L cunoști, El a biruit!
În dragostea Lui a lucrat prin răutatea ta, prin păcatul tau, prin răstignirea care i-ai făcut-o, a lucrat la Mântuirea ta! Prin rănile și Sângele Lui este scris iertare și grațiere în dreptul tău! Dar numai atunci când recunoști că tu L-ai răstignit, numai atunci când vii la El și te lepezi de ciocan, te lepezi de bici, te lepezi de batjocură, te lepezi de păcat! NU ESTE ALTĂ CALE!

Calea este una singura, să vii la El, cu El ai avut de-a face la Golgota și nu-i oricine, ci Dumnezeu. Acolo ți-ai împlântat vorba și spinii în Trupul Său. NU este alta Cale să te împaci cu El!  
Te rog dragă suflete la acest Paște, du-te la El. Cu El trebuie să te împaci și ce poate să-ți dea El nimeni nu poate niciodată, niciun slujitor al Bisericii nu poate să-ți dea ce-ți dă Hristos pe care L-ai răstignit. Niciun cult oricum s-ar numi el nu poate să-ți dea ce-ți dă Hristos. Nici chefurile, bețiile, socializarea cu alții, mâncare bună, discoteca sau orice alt divertisment prin care vroiai să fii împlinit nu pot să te împlinească. Știi de ce? Fiindcă prin alea nu vrei decât să-ți acoperi vinovăția răstignirii, prin astea nu vrei decât să strigi după umplerea golului din inimă, vrei să astupi glasul nemuririi din tine, astea sunt doar niște surogate care nu fac nimic decât te amăgesc.
Singurul care poate să-ți umple golul din inimă, să-ți dea fericirea, este Cel pe care L-ai răstignit la Golgota! Du-te la El că a Înviat, du-te la El că a învins moartea, du-te la El că a învins păcatul, du-te la El că El l-a învins pe satana, du-te la El că-ți dă iertare și viață veșnică. Nimeni nu-ți poate da ce El iți poate oferi la acest Paște!
Înțelege că El este Paștele nostru! Nimic altceva!
Vino la El!

Măturați aluatul cel vechi, ca să fiți o plămădeala nouă, cum și sunteți, fără aluat; căci Hristos, Pastile nostru, a fost jertfit. (1Cor. 5:7)
El S-a dat pe Sine însuși pentru păcatele noastre, ca să ne smulgă din acest veac rău, după voia Dumnezeului nostru și Tatăl. (Gal. 1:4)
El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morți față de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui ați fost vindecați. (1Pet. 2:24)
Simion Ioanăș
Puteți citi materialul și aici.