DRAGĂ MAMĂ, EȘTI SPECIALĂ PENTRU MINE!

Așa ar suna declarația de dragoste a fiecărui copil. Mama-i unică, nu poți s-o-nlocuiești. Când o ai și e în viață, poți să socotești că deții o mare bogăție. Dacă nu o mai ai, pierderea e fără de margini...

Calitatea de mamă e cea mai nobilă, cea mai înaltă slujire însușită de omenire. Mama este definiția slujirii altruiste, a dragostei sacrificiale, a iertării nelimitate, a înțelegerii neînțelese... e creația lui Dumnezeu pentru viața omenirii. A fi mamă înseamnă a lua parte la miracolul care reprezintă lucrarea măreață a lui Dumnezeu de a da lumii viața.

Rolul divin de mamă este existent în toate femeile, fie că ele au născut sau nu copii. E un dar de la Dumnezeu să ai harul în viață de a naște copii și de a-i crește într-un mod frumos. În același timp, responsabilitatea este înfricoșătoare. Din momentul în care Dumnezeu concepe o viață într-un pântece de mamă, sentimentul matern s-a declanșat. Fără școli speciale, fără cursuri cu multe volume, fără dascăli și instructori, mama știe să fie mamă. Veghează ca să mă dezvolt, mă aduce pe lume chiar și sub amenințarea propriei morți, mă crește în cea mai grijulie formă, mă învață să vorbesc, să scriu și să citesc, să mă rog și să cred în Dumnezeu, să iubesc, să ajut, să fiu bun... să fiu om. Nu există limite la ceea ce poate realiza o mamă.

Dragi mame, iată câteva cuvinte din partea noastră, a copiilor voștri...

Vă mulțumim că ne iubiți, chiar mai mult decât pe voi înșivă. De multe ori v-ați sacrificat mult ca să avem cea mai sănătoasă hrană, cele mai bune haine, cea mai aleasă educație. Ați făcut tot ce-ați știut și ați putut ca să fiți mame bune.

Vă mulțumim că ați vărsat multe lacrimi pentru noi. Din dragoste de mamă poate continuați să plângeți... plângeți când suferim, când suntem bolnavi, când nu reușim la școală, când viața nu ne este tot timpul favorabilă. Vă rugăm foarte mult... plângeți și înaintea lui Dumnezeu pentru noi!

Vă mulțumim că orice ar fi rămânem copiii voștri. Anii trec, voi ca părinți îmbătrâniți, iar noi ca și copii creștem. Știm că vă gândiți la noi. Știm că vreți să ne fie bine. Știm că sunteți interesate, dragi mame, de mântuirea noastră. Știm că și atunci când nu veți mai putea face atât de mult pentru noi, veți face cel mai mare lucru, vă veți ruga pentru noi!

Și eu un copil... cu părinți în cer.

Pastor Ioan Cocîrțeu