Și când se surpă temeliile, ce ar putea să  mai facă cel neprihănit? - Psalmul 11.3

   Într-adevăr, biserica de astăzi se confruntă cu o mare provocare. Și ca să biruim această provocare, trebuie să facem o reexaminare a temeliei noastre spirituale.

   Pentru a ști ce avem de făcut trebuie să înțelegem care este temelia noastră, ca apoi să începem să construim pe ea. Dacă nu știm care ne este temelia, nu putem nici clădi pe ea, iar acest lucru garantează un eșec total.

   Aș dori să prezint, ca și cum ar fi pentru prima dată, această temelie extraordinară, mai exact voi vorbi despre a treia persoană a Sfintei Treimi, adică despre Duhu Sfânt. De-a lungul acestei cărți voi folosi trei nume pentru Duhul Sfânt, dar toate se referă exact la aceeași Persoană.

   Voi discuta cu precădere modul în care Duhul Sfănt relaționează cu celelalte Persoane ale Sfintei Treimi, felul în care este El prezentat în Scripturi și de asemeni influența Sa în viața mea până în ziua de azi.

   Când vorbim despre Sfânta Treime, trebuie să înțelegem că cele trei Perosoane care o formează, sunt egale în toate aspectele. Felul în care sunt Ele prezentate în Scriptură poate fi diferit, dar nu există nici o diferență între cele trei Perosoane ale Sfintei Treimi. Ele reprezintă același lucru fără diferențe în esența lor. Așadar, aș dori să fie foarte clar că atunci când menționez Numele Duhului Sfânt îndreptându-mi atenția doar spre El, o fac cu scopul de a prezenta lucrarea Lui.

   De regulă tendința periculoasă este de a neglija Persoana Duhului Sfânt. În bisericile evanghelice, nu negăm existența celei de-a treia Persoane a Sfintei Treimi. Ea este menționată în crezurile noastre și noi credem în existența Sa. Nu poți fi un credincios evanghelic fără să crezi în Sfânta Treime.

   Nu pun la îndoială crezul acesta, ci mai degrabă locul pe care Îl ocupă Duhul Sfânt în bisericile, viața și slujirea noastră. Care este rolul Său? Este El temelia vieții și slujirii noastre? Sau L-am înlocuit cu ceva mult inferior care nici măcar nu se poate compara cu El?

   Deși avem cunoștințe teoretice despre Duhul Sfânt, știm foarte puțin despre El la nivel practic. Când am exprimat adevărul că avem nevoie să-L experimentăm-pornind de la teologia noastră-în mod personal pe Duhul Sfânt, în viața de zi cu zi, am încercat să fiu precaut.

   După cum am menționat deja, este un lucru să crezi DESPRE DUMNEZEU, și cu totul altul să-L CREZI PE DUMNEZEU. Așadar, este una să crezi anumite lucruri despre Duhul Sfânt și cu totul altceva să crezi în realitatea Duhului Sfânt prin experiența personală. Și nu numai cea personală, ci și la experiența bisericii locale. Ce loc ocupă Duhul Sfânt în adunarea locală?

   Este posibil să-L fi înlocuit fără să ne dăm seama? Este posibil să fi adus în biserică lucruri care înlocuiesc poziția și autoritatea Duhului Sfânt?

   De multe ori biserica din ziua de azi arată ca un club de socializare, un loc unde poți veni să te simți bine, să ai părtășie cu alții prin diferite activități și să faci anumite lucruri, pentru ca apoi să mergi acasă și să te întorci la vaița reală. Dacă ceea ce facem duminică la biserică este complet opus atitudinii și practicii noastre din timpul săptămânii, e posibil ca ceea ce facem duminica să se numească ipocrizie. Cum este posibil să fim într-un fel într-o zi și complet diferiți în ziua următoare?

   Dacă Duhul Sfânt este temelia pe care îmi zidesc viața și slujirea, atunci tot ce fac eu va aminti de Duhul Sfânt. Unde, în biserica de astăzi, găsim aceste însușiri sfinte atât de reprezentative pentru Duhul Sfânt?