Și anume Duhul adevărului, pe care lumea nu-l poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște; dar voi ÎL cunoașteți, căci rămâne cu voi și va fi în voi. Ioan 14.17

   Credința creștină ne învață că există un contrast și o contradicție între lume și biserica adevărată. Duhurile din ele sunt complet diferite unul de altul. Există o diferență clară între duhul omului căzut și duhul omului răscumpărat.

   În primul rând, diferența constă în incompatibilitatea dintre ele. Ele nu se aseamănă între ele și sunt chiar ostile una față de cealaltă. Între duhul lumii și Duhul lui Cristos nu poate fi decât o dușmănie veșnică ireconciabilă. Lumea a recunoscut Duhul lui Hristos; nu ne referim la lumea romană, ci la lumea religioasă. L-au perceput ca pe dușmanul lor. S-au răsculat împotriva lui Isus și L-au crucificat pentru că avea în El un DUH, care, dincolo de ceea ce a spus și a făcut Isus, a adus ostilitate între El și ei. Acesta e un lucru greu de spus  oamenilor pentru că nimeni nu mai spune așa ceva în ziua de azi. Dar asta este ceea ce ne învață Biblia și părinții Bisericii, la fel peregrinii și puritanii.

   Acum înțelegem cum de a putut avea loc toată persecuția față de creștini de-a lungul veacurilor, cheia fiind în această opoziție și contradicție directă și violentă dintre cele două duhuri. Cel care este născut o dată întotdeauna îl va persecuta pe cel născut de două ori.

   Nu poate fi nici un compromis între cele duhuri, nu poate avea loc nici un fel de împăcare între duhul născut odată și duhul născut de două ori, între omul născut doar din trup și omul născut din Duhul. Acest mesaj e aproape inexistent în bisericile de astăzi. Nu ar trebui să încercăm să facem credința noastră acceptabilă înaintea înțelepciunii lumii și înaintea societății noastre. Nu este nevoie să facem ca religia noastră să fie acceptabilă pentru ei sau să avem ceea ce se numește în zilele noastre, un dialog cu ei.

   Îmi place tare mult acest cuvințel pe care unii îl folosesc. Avem ceea ce se numesc dialoguri politice, așa că pentru a nu fi demodați, de ce nu am avea și dialoguri religioase? Dialogul constă în doi oameni care vorbesc, dar a vorbi nu e destul de elevat așa că, acum îl numim dialog.

   Cei din lume au un duh și au fost botezați în acel duh. Acel duh este un duh căzut, care s-a depărtat de Dumnezeu, este un duh rău și orb. Dumnezeul acestei lumi orbește mințile celor necredincioși și îi umple de orgoliu, ipocrizie, încăpățânare, minciuni, mândrie și toate celelalte. Așadar, lumea nu poate primi duhul lui Cristos.

   Oricând veți auzi pe cineva că Dumnezeu va turna Duhul Său peste toată omenirea să știți că se înșeală pentru că Scriptura ne spune că lumea nu poate primi Duhul -Ioan 14.17. El își revarsă Duhul și Îl face DISPONIBIL pentru orice om, dar chiar și la pogorârea Duhului Sfânt, El S-a pogorât peste cei 120 care erau pregătiți pentru acest lucru. Ceilalți nu L-au primit pentru că nu erau pregătiți să-L primească. E nevoie de lucrarea lui Dumnezeu într-o inimă pentru ca cineva să poată primi acest Duh nou care vine de la Dumnezeu.

   În ziua de azi se pare că nu mai trebuie să fim siguri de acest lucru. Se pare că trebuie să armonizăm totul, să îi aducem pe toți împreună și să încercăm să găsim o cale comună care să îi mulțumească pe toți.

   Dar nu așa vede Dumnezeu lucrurile, ca dovadă faptul că lumea nu poate primi Duhul Său. Ei nu pot înțelege omul restaurat, ei nu pot înțelege pocăința, nu au nici cea mai vagă idee despre ce înseamnă credința. Ei nu pot înțelege nașterea din nou așa că o numesc aderare la o anumită biserică. Ei nu știu ce înseamnă să fii născut din Duh și apă și spălat prin sânge. Ei nu știu ce este această răscumpărare. Lumea nu-L poate înțelege pe Hristos. Isus a spus:

   Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; și Eu îl voi învia în ziua de apoi. Ioan 6.44