Iohannis, toleranța, pocăiții și compromisul general

Am avut noi alegeri prezidențiale și majoritatea pocăiților se dădeau de ceasul psd-ului, ca nu cumva să ajungă Iohannis președinte. Providența lui Dumnezeu însă, a hotărât să-l mai îngăduie pe Iohannis încă cinci ani ca președinte al României.
Acum vreau să observăm ce avem noi în comun cu Iohannis ca pocăiți și ceea ce ne-a făcut pe noi, așa ca pe domnul Iohannis, să facem un compromis în biserică și automat și-n societate.
La dezbaterea privitoare la alegerile prezidențiale i-a fost pusă o întrebare cu privire la  referendumul de schimbare a Constituției și poziția care o are sau a avut-o ca și președinte.

Răspunsul lui Iohannis, parafrazez bineînțeles, a sunat cam așa: Trebuie să evităm riscul unui extremism, de dragul păcii sociale. Asta implică din punctul lui de vedere, evitarea unor referendumuri care ar dăuna păcii sociale. De asemenea explicația lui Iohannis sună cam așa referitor la poziția creștinului după câte înțeleg printre rânduri din spusele lui, anume că un creștin nu trebuie să fie tăntălău, să renunțe la ceea ce crede, însă în societate trebuie să faci un compromis de dragul toleranței și păcii sociale.
Privitor la acuzația multora că poziția lui Iohannis ar fi pentru căsătoriile între persoane de același sex, cred bazat pe ce am spus mai sus că el este de părerea Scripturii, adică are ca și convingere căsătoria tradițională, însă de dragul păcii sociale, face compromis, datorită funcției probabil sau poate are ceva informații privitor la Noua Dreaptă ortodoxă și la generarea unor extremisme în societate. E o presupunere personală legat de ceea ce a spus și a afirmat în prezentarea cu pricina, doar o abordare clară a președintelui privitor la căsătoria persoanelor de același sex ne poate da un răspuns clar, probabil.

Am însă câteva nelămuriri care le voi sublinia mai jos privitor la compromisul acesta, de ambele tabere, atât Iohannis pe de-o parte cât și poziția radicală a multor pocăiți și pastori evanghelici, vizavi de atitudinea anti-Iohannis, anume:

1. În anumite domenii ar sta în picioare poziția lui Iohannis privitor la pacea socială, însă în cazul referendumului pentru redefinirea familiei, nu cred!

De exemplu, dacă s-ar hotărâ majoritatea creștinilor evanghelici să inițieze un referendum pentru scoaterea în afara legii a icoanelor ortodoxe și declararea lor idoli și condamnarea legală a închinării la ele, atunci ce a spus președintele Iohannis ar putea sta în picioare. Adică e un adevăr biblic, la care eu aderez și am dreptate, însă inițierea unui referendum în societatea majoritar ortodoxă, în acest sens ar aduce un conflict social, atunci de dragul păcii sociale voi tolera închinarea la icoane în societate, însă nu voi înceta să-mi mărturisesc convingerea biblică care o am, fără să generez referendumuri care ar porni un conflict social de amploare.
Vreau să spun că în cazul referendumului pentru redefinirea familiei, domnul Iohannis nu poate aplica această normă, asta deoarece nimeni nu a cerut interzicerea căsătoriei între persoane de același sex prin referendum, nimeni nu a cerut înterzicerea minorităților sexuale în România, ci definirea morală a unei instituții a societății românești prin care noi existăm ca și popor, anume familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Atât!
Pe de altă parte, oare la o minoritate sexuală, mă refer la LGBTQ și restul literelor le mai puneți dumneavoastră, oare la ei, de ce nu este valabilă aceeași regulă a toleranței de dragul păcii sociale? Oare de ce domnul Iohannis nu spune clar că și ei ar trebui să aplice această regulă, având în vedere poziția majoritară din România cu privire la căsătoria persoanelor de același sex? Oare nu de frica de-a nu fi împotriva socialismului și globalismului care a pus stăpânire peste Uniunea Europeană și nu numai, Iohannis tace cu privire la acest subiect? Oare domnul Iohannis nu face aici un compromis grosolan, tocmai pe motivul de-a fi bine văzut în Uniunea Europeană și în lumea globalistă de astăzi?

2. Pocăiții și anumiți păstori din cultele evanghelice, atunci când au luat poziția de la vot anti-Iohannis și pro Dăncilă& PSD, având ca motiv compromisul lui Iohannis, au fost niște farisei de fapt.

Toți știm că în majoritatea bisericilor neoprotestante de astăzi, de dragul păcii s-au acceptat divorțurile. Nimeni nu mai contestă că standardul a fost lăsat jos în privința aceasta în majoritatea bisericilor Evanghelice, motivul este de dragul păcii!
Toți știm că femeile astăzi într-o majoritate a bisericilor Evanghelice au renunțat la acoperitoarea cerută de Scriptură, însă de dragul păcii nimeni nu mai zice nimic și tacit a fost acceptat compromisul.
Toți știm că astăzi au pătruns în multe biserici muzica rock, teologia prosperității, socialismul cultural etc, însă de dragul păcii nimeni nu zice nimic și tacit a fost acceptat compromisul.
Toți știu că cealaltă tabără politică Dăncilă& PSD au votat pentru căsătoria între persoane de același sex în Parlamentul European, însă pentru că sunt farisei mulți creștini evanghelici și păstori, au trecut cu vederea asta și au făcut o analiză strâmbă a scenei politice și a celor doi candidați.
Oare n-ar fi trebuit să rămână orice creștin în integritate în Biserică și să fie fără compromis și abia pe urmă să strige din toți bojocii împotriva lui Iohannis și pro Dăncilă& PSD, făcând o analiză clară a situației, înainte de-a se afișa public în rugăciuni cu Dăncilă alături sau în luări de poziție pro PSD-iste și anti-Iohannis?
Oare n-ar fi trebuit, ca înainte de toate, să vedem cât de mult a pătruns în Biserică principiul toleranței, existent astăzi în societatea globalist socialistă, cât de mult am fost acaparați de chipul acestui veac și să nu sărim așa ca evanghelici la judecăți nedrepte și poziții pro-comuniste, știind că ei sunt mult mai compromiși ca Iohannis și poziția lui de președinte?

Cred că noi pocăiții de astăzi, ar trebui să ne scoatem din ochi paiele care le avem, uitându-ne în Oglinda Scripturii, după aceea să ne pocăim și să scoatem afara din biserici compromisul, socialismul, erezia, pe urmă să avem poziția de oameni integrii în societate, știind bine să proclamăm Evanghelia și Adevărul, fără să ne mânjim cu lumea politică actuală și să știm că la conducerea țării, nu ne alegem pastori de biserică, ci președinți și politicieni, care să administreze și să legifereze în țara unde ne-am născut sau unde suntem cetățeni, unde a îngăduit Dumnezeu să ne naștem sau să locuim.
Vor veni vremuri grele, în care globalismul anticrist de astăzi, socialismul sălbatic, o să pornească un război pe viață și pe moarte cu noi, atunci trebuie să fim găsiți integri, puternici și strălucind, de aceea noi pocăiții avem nevoie de pocăință, avem nevoie să fim în clocot, să fim pregătiți de lupta spirituală care o să fie crâncenă și din care mulți vor cădea și puțini vor rămâne în picioare.
Doamne dă-ne înțelepciune, binecuvinteză România și fă o trezire între creștinii de pretutindeni!
Simion Ioanăș
Articolul poate să fie citit aici.