Gen. 20.17-18 Avraam s-a rugat lui Dumnezeu, şi Dumnezeu l-a vindecat pe Abimelec, pe nevasta şi roabele lui, aşa că au putut să nască. Fiindcă Domnul încuiase pântecele tuturor femeilor din casa lui Abimelec, din pricina Sarei, nevasta lui Avraam. Avraam locuia cu soţia sa în Gherar, între Cades şi Şur.

S-a întâmplat că păcatul fricii de oameni a pus stăpânire pe inima lui Avraam şi el şi-a prezentat soţia oamenilor din ţinutul respectiv ca fiind sora şi nu soţia lui. Se temea să nu-l oamoare oamenii din pricina frumuseţii soţiei sale. Cum Abimelec a luat-o pe Sara în haremul său împăratul Gheşurului n-a intrat în conflict numai cu Avraam, ci şi cu Dumnezeu însuşi care era protectorul familiei lui Avraam. Dumnezeu i se arată lui Abimelec noaptea într-un vis şi-i spune: „Acum dă-i omului nevasta înapoi; căci el este proroc, se va ruga pentru tine şi vei trăi. Dar dacă n-o dai înapoi, să ştii că vei muri negreşit, tu şi tot ce-i al tău.” (Gen. 20.7) După o discuţie aspră pe care Avraam a avut-o cu împăratul Gheşurului în care conflictul se stinge şi situaţia se detensionează Sara este redată soţului ei care îşi recunoaşte tactica sa greşită şi se achită de sarcina pe care i-a dat-o Dumnezeu: se roagă pentru Abimelec şi femeile din casa lui ca acestea să poată să nască. Vindecarea este în primul rând pentru Abimelec dar şi pentru femeile din casa lui care nu puteau naşte. Avraam şi-a mărturisit păcatul, Abimelec a recunoscut acţiunea sa necugetată de a o lua pe Sara în haremul său, iar Dumnezeu a intervenit să repare ceea ce oamenii au stricat prin gândurlle şi faptele lor egoiste. Rugăciunea lui Avraam este soluţia lui Dumnezeu pentru vindecarea lui Abimelec cu condiţia pocăinţei acestuia şi ne oferă ocazia ca şi noi să ne cercetăm cu privire la relaţiile cu alţi oameni. Nu cumva suntem uneori pentru unii din ei un prilej de păcătuire? Să ne pocăim cu sinceritate în cele din urmă, ca şi Avraam, cu speranţa că şi semenii noştri vor face la fel. În acest context este binevenită şi necesară rugăciunea de mijlocire la care Dumnezeu răspunde cu semne şi minuni.