Exod 14.31-15.8 Israel a văzut mâna puternică pe care o îndreptase Domnul împotriva egiptenilor. Şi poporul s-a temut de Domnul şi a crezut în Domnul şi în robul Său Moise. Atunci Moise şi copiii lui Israel au cântat Domnului cântarea aceasta. Ei au zis: „Voi cânta Domnului, căci Şi-a arătat slava. A năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ. Domnul este tăria mea şi temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda. El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări. Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul. El a aruncat în mare carele lui Faraon şi oastea lui; Luptătorii lui aleşi au fost înghiţiţi în Marea Roşie. I-au acoperit valurile şi s-au coborât în fundul apelor, ca o piatră. Dreapta Ta, Doamne, şi-a făcut vestită tăria; Mâna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe vrăjmaşi. Prin mărimea măreţiei Tale, Tu trânteşti la pământ pe vrăjmaşii Tăi; Îţi trimiţi mânia Ta, şi ea-i mistuie ca pe o mirişte. La suflarea nărilor Tale, s-au îngrămădit apele, s-au ridicat talazurile ca un zid şi s-au închegat valurile în mijlocul mării.

Martorii minunilor lui Dumnezeu sunt chemaţi să-şi confirme calitatea lor spirituală înaintea oamenilor şi a istoriei prin imnurile de laudă adresate Domnului. Dacă vezi mâna lui Dumnezeu la lucru în viaţa ta înseamnă că El nu este departe şi cea mai rezonabilă reacţie la această formidabilă realitate este cântarea de laudă. Mâna lui Dumnezeu ne-a întocmit pe fiecare şi ne-a binecuvântat încă din copilărie pe tot parcursul vieţii noastre. Dar aceleaşi mâini care s-au lăsat bătute în cuie pe crucea Golgotei ne iau totdeauna apărarea în faţa vrăjmaşilor noştri, aşa cum s-a întâmplat la marea răscumpărare a evreilor din robia egipteană. Când vedem felul minunat în care Dumnezeu Se implică personal în salvarea aleşilor Săi ar trebui să experimentăm o mare frică de Domnul şi o încredere puternică în Dumnezeu şi în slujitorii Săi. Încrederea binecuvântată în Cuvântul lui Dumnezeu a fost pusă de Duhul Sfânt pe notele cântării de laudă a lui Moise şi a copiilor lui Israel. Am redat mai sus câteva versete din această minunată cântare care va rămâne veşnic în inima poporului ales ca o mărturie vibrantă şi inepuizabilă care se întinde până în cartea Apocalipsei lui Ioan şi dincolo de aceasta, în slava Împărăţiei veşnice a Dumnezeului nostru. În Apocalipsa 15.3-4 sunt prezentaţi „biruitorii fiarei, ai icoanei ei şi ai numărului numelui ei” cântând cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului. Ar fi bine să ne lăsăm inspiraţi şi noi de versurile acestei minunate cântări de laudă: „Mari şi minunate sunt lucrările Tale, Doamne Dumnezeule Atotputernic! Drepte şi adevărate sunt căile Tale, Împărate al veşniciilor! Cine nu se va teme, Doamne, şi cine nu va slăvi Numele Tău? Căci numai Tu eşti sfânt şi toate popoarele vor veni şi se vor închina înaintea Ta, pentru că judecăţile Tale au fost arătate!” Lucrările lui Dumnezeu, căile Sale drepte, sfinţenia Sa infinită şi judecăţile Sale care n-au dat greş niciodată să fie tot atâtea motive pentru închinarea noastră adusă lui Dumnezeu Tatăl, prin Fiul Său, Domnul Isus Hristos.