Care sunt aceste fapte neprihănite? Cu siguranță nu cele care ne justifică înaintea lui Dumnezeu; nu putem accentua suficient faptul că noi nu am făcut nimic ca să primim haina neprihănirii pe care ne-o dă Cristos. Acestea sunt alte haine.

   Pentru a putea participa la Nunta Mielului, noi avem nevoie de două rânduri diferite de haine. Mai întâi, avem nevoie de neprihănirea lui Cristos, darul care ne permite să ajungem în cer. Acesta e un  rând de haine gratuit, cu ajutorul lui intrăm pe porțile cerului.

   Pe Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El. 2Corinteni 5.21

   Însă al doilea rând de haine este un veșmânt pentru nuntă. Acest veșmânt nu este neprihănirea lui Cristos ci mai degrabă faptele pe care le-am făcut noi pentru Cristos pe pământ. El ne-a pregătit pentru cer; noi trebuie să ne pregătim de nuntă. Trebuie să facem o distincție între ceea ce numai Dumnezeu poate face și ceea ce putem face noia.

   Ce putem face noi astăzi? Coasem hainele pe care le vom purta la Nunta Mielului. Ne asigurăm că nu vom fi atât de sărăcăcios îmbrăcați încât să ni s evadă rușinea. Ioan ne avertizează:

   Și acum, copilașilor, rămâneți în El, pentru ca atunci când Se va arăta El, să avem îndrăzneală, și, la venirea Lui, să nu rămânem de rușine și depărtați de El. 1 Ioan 2.28

   Dacă te întrebi cum se face că aceste haine vor deveni atât de ALBE ȘI CURATE, îți voi răspunde că multe din lucrările noastre imperfecte sunt făcute perfecte în ochii lui Dumnezeu de către Cristos. Dumnezeu ia ce am făcut noi, și dacă aceste fapte sunt făcute pentru El, le albește și le purifică. Recent, a murit o femeie care I-a fost credincioasă lui Cristos pe tot parcursul vieții ei. Cu mulți ani în urmă, am trecut pe la ea să-i transmit ceva și atunci când a venit la ușă, am văzut că obrajii ei erau brăzdați d elacrimi. Ea și-a cerut scuze pentru că a plâns, dându-mi următoarea explicație: M-ați prins tocmai când mă rugam pentru familia mea. Eu cred că ea cosea o haină pentru nuntă, bănuiala mea este că va fi foarte bine îmbrăcată la nuntă.

   Scopul necazurilor și ispitelor noastre este să ne echipeze pentru stăpânirea împreună cu Cristos. Noi învățăm legile Împărăției răspunzând printr-o ascultare plină de credincioșie. Ni se dă ocazia să devenim biruitori pentru ca să putem moșteni promisiunile.

   Căci întristările noastre ușoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veșnică de slavă. 2 Corinteni 4.17

   Puneți toate încercările voastre pe un taler al cântarului, iar greutatea eternă a gloriei pe celălat și veți vedea cum se va lăsa talerul gloriei. E ca și cum am încerca să echilibrăm o pană cu un metru cub de aur!

   O familie pe care o cunosc și-a pierdut ambii copii în lupta prelungită cu cancerul iar acum, când scriu aceste rânduri, și tatăl a ajuns să cântărească mai puțin de 60 de kg și e pe cale de a fi răpus de aceeași boală. Care e scopul lui Dumnezeu în toate aceste împrejurări? Acela de a mări bucuria eternă a celor sfinți. Nu bucuria pământească, asta e cert, căci împrejurările prin care trec par a fi dintre cele mai devastatoare, însă NOI PUTEM DEVENI BIRUITORI NUMAI ATUNCI CÂND EXISTĂ CEVA DE BIRUIT!

   Noi ne dorim ca viața să ne fie lină, sigură, fără poticneli. Dumnezeu are un  program diferit pentru noi. El ne purifică, ne testează și ne echipează ca să ne putem înfățișa înaintea Lui ca o Biserică pură, gata să-și ocupe locul alături de Cristos. Spurgeon a scris:

   O, topor binecuvântat al durerii care croiești o cărare spre Dumnezeul meu retezând copacii înalți ai confortului omenesc.

   Dorința noastră de a trece testul și a primi aprobarea lui Cristos nu este una plină d emândrie, mai degrabă, ea ne motivează să ne închinăm unui Dumnezeu care urmează să fie peste măsură de generos cu copiii Săi nevrednici. Nu putem decât să ne mirăm de cuvintele pline de har ale lui Cristos:

   Nu te teme, turmă mică; pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăția. Luca 12.32

   Permiteți-mi să vă repet ideea ca noi să domnim cu Fiul lui Dumnezeu este a Lui, nu a noastră. Dorința Lui Dumnezeu e aceea de a-Și descoperi măreția și harul pe parcursul întregii eternități CA SĂ ARATE ÎN VEACURILE VIITOARE NEMĂRGINITA BOGĂȚIE A HARULUI SĂU, ÎN BUNĂTATEA LUI FAȚĂ DE NOI ÎN CRISTOS ISUS.

   Dacă nu suntem dispuși să suferim pierderi de dragul lui Cristos în viața aceasta, atunci cu siguranță vom avea perte de pierderi în ceea ce vine.

   Să ne examinăm inimile, ca nu cumva să fim printre cei care nu-l vor auzi pe Cristos spunând: BINE, ROB BUN.