Acum, când scriu aceste rânduri, este luna februarie. Zăpada s-a topit și m-am dus cu nerăbdare să văd dacă au răsărit ghioceii. Spre marea mea bucurie, i-am văzut îmbobociți și atât de frumoși! Admirându-le frumusețea, o bucurie de nedescris m-a cuprins. Ei mi-au inspirat speranță și liniște. Atunci am înțeles unele lucruri. Zăpada este doar pentru un sezon, dar vine vremea când ea se topește, iar din pământ începe să răsară viață: iarbă, floricelele de primăvară. Odată cu topirea zăpezii și încetarea frigului, începe un nou sezon pe pământ. Multe plante au nevoie de zăpadă, ca apoi să crească.

   Noi, oamenii, avem nevoie de sezoane spirituale în viața aceasta ca să putem crește spiritual. Uneori suntem întristați atunci când trecem prin iarna spirituală. Când greutățile ne apasă greu, esta ca și cum ne îngheață credința iar speranța ne este ascunsă sub zăpadă. Atunci nu mai avem nicio speranță, însă aceste greutăți vor trece și trebuie să ne amintim că este doar un sezon.

   Sezonul iernii spirituale este cel mai greu de suportat. Cei care nu au focul dragostei Domnului în viața lor, nu au focul Duhului Sfânt, care nu mai au putere să se roage, să se lupte în acest sezon, cad în dezamăgire și viața lor spirituală se singe.

   Putem să învățăm de la furnică să strângem din timp comori spirituale: CREDINȚĂ, NĂDEJDE, DRAGOSTE ca, atunci când gerul iernii se abate pe la casele noastre să avem provizii spirituale cât să ieșim cu bine din iarnă.

   Iarna este totodată benefică deoarece gerul omoară microbii, pregătește terenul pentru a fi mai bun pentru semănături. La fel, iarna spirituală este necesară sufletului omului ca să îi indice slăbiciunile și punctele tari.

   Fiecare sezon are bucuriile lui. În țările unde nu ninge niciodată, multe persoane pleacă la munte ca să găsească zăpadă și să se bucure de ea. Atâtea jocuri s-au născut din bucuria iernii și a zăpezii. Deși este un anotimp greu, el aduce bucurii.

   Pe plan spiritual, chiar dacă ne este foarte greu în încercările din iarna spirituală, atunci găsim perla suferinței, atunci este momentul cel mai frumos, când putem să ne bucurăm în mijlocul încercărilor, să iubim când cineva ne urăște, să dăruim chiar dacă nu ne prisosește nimic. În iarna sufletului, darul de creativitate se dezvoltă și atunci când ne putem bucura mai mult ca în alte sezoane, căci avem atâtea motive de laudă și mulțumire la adresa lui Dumnezeu.

   Tu prin ce sezon spiritual treci? Nu cumva traversezi iarna spirituală? Nu cumva zăpada și frigul ți-au cuprins inima încât ai înghețat? Nu mai ai credință, nu mai ai pasiune pentru rugăciune, nu mai ai dorința de a-L lăda pe Dumnezeu căci frigul încercărilor care nu se mai rezolvă te-a înghețat. Ți-a înghețat de mult bucuria, și speranța că va veni primăvara cu răspunsurile mult așteptate. Acum ai nevoie de căldură mai multă ca oricând.

   Pentru a face căldură în casă trebuie să ai combustibil: lemne, gaz etc. Acestea costă și trebuie cumpărate. Pentru că știi cât de greu este fără căldură iarna, faci tot posibilul să te pregătești dinainte. Oare nu este la fel și pe plan spiritual? Domnul ne îndeamnă să medităm asupra Cuvântului Său, să ne lepădăm de noi înșine, de firea pământească și de lume ca să putem primi revelațiile Sale; să ne echipăm cu armura Duhului ca să rezistăm în ziua cea rea.

   Dacă nu avem Cuvântul în inimă și toată armura Duhului atunci când suntem asaltați de necazuri și probleme, cădem în descurajare, îndoială, necredință. Este ca și cum iarna ne prinde fără lemne pentru că nu am cumpărat la timp. La fel este și pe plan spiritual. Degeaba există biserici, Biblii, cărți creștine, conferințe și tot felul de resurse pentru creșterea noastră spirituală. Dacă noi nu le căutăm și nu le folosim, ne răcim spiritual.

   De ce să nu investim în noi? De ce să nu facem tot posibilul să studiem Cuvântul lui Dumnezeu și să medităm asupra lui, să ascultăm și să punem în practică ceea ce ne învață Domnul? De ce să nu ne facem timp să cătăm să Îl cunoaștem acum pe Domnul? De ce să îi judecăm pe alții când noi stăm nepăsători? De ce să suferim când vine FRIGUL ÎNCERCĂRILOR, CÂND AVEM SUFICIENTE RESURSE - SOLUȚII- ÎN CUVÂNTUL DOMNULUI PENTRU VREMURI GRELE? ...

   DOMNUL ne cheamă să ne întărim, să ne echipăm pentru vremurile care vin, ca atunci să ne putem bucura. Cel care ste plin de Cristos și de Duhul Lui trăiește în pace, în bucurie și nu îl sperie nicio iarnă, oricât de aspră ar fi ea. El este ascuns cu Cristos în Dumnezeu, adăpostit la căldura dragostei Lui, trăind cu o încredere neclintită că El îl va ajuta indiferent de circumstanțe, căci are putere să alunge iarna și să facă să se audă strigătele de biruință

   Privind ghioceii despre care vă vorbeam mai devreme, greutatea durerii mele s-a topit odată cu zăpada. Eu am fost umplută de speranța că Domnul va lucra și în viața mea. I-am spus atunci Domnului:

   Doamne, ce minunat ești Tu! Toată creația ne inspiră speranță și bucurie că Tu vezi, știi, poți și vrei să aduci rezolvare la problemele noastre. Iarna așteptării a fost lungă, Doamne. Acum trebuie să vină primăvara. Așteptăm sezonul bucuriei după atâta tristețe, lacrimi și apăsare. Acum zărim prin credință sezonul bucuriei căci Tu, Doamne, vei lucra și vei face să răsară ceva măreț și splendid din ceea ce a fost până acuma. Te slăvim că, după orice iarnă, Tu ai rânduit să vină primăvara!