„Atunci dacă vă va spune cineva: „Iată, Hristosul este aici, sau acolo”, să nu-l credeţi. Căci se vor scula hristoşi mincinoşi; vor face semne mari şi minuni până acolo încât să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.” (Mat. 24.23-24) Cred că puţini dintre noi am auzit de BISERICA SFINŢILOR DIN ULTIMELE ZILE, cu prescurtarea ”Biserica S. U. Z.”. Prezentarea realităţilor din această organizaţie religioasă antrenează informaţii şi lucruri ciudate, care nu pot fi puse alături de Biblie, care este Cuvântul lui Dumnezeu. Milioanele de adepţi ai unei astfel de organizaţii ne determină să facem tot ceea ce ne cere Domnul Isus ca să-i punem în gardă pe cititori. Misionarii Bisericii S. U. Z. nu stau degeaba, ei vin şi în România cu ideile lor, care ţin mai degrabă de o mare apostazie decât de un creştinism biblic autentic. Libertatea şi democraţia nu sunt o garanţie că astfel de idei anti-creştine nu pot fi răspândite şi în ţara noastră. Una dintre metodele Bisericii SUZ este adaptarea ei fantastică la mediul cultural şi etnic în care îi sunt trimişi misionarii. Aceştia vor face multe lucruri aparent inofensive, prin care să inoculeze în opinia publică a celor pe care îi vizitează că ei sunt adevăraţi creştini. Astfel, ei: 1. Se vor îmbrăca ca şi creştinii, pe dinafară; 2. Vor folosi acelaşi fel de vorbire, acelaşi vocabular pe care îl foloseşte populaţia autohtonă. Vor vorbi despre Dumnezeu Tatăl, despre Isus Hristos care a venit pe pământ ca să moară pentru păcatele oamenilor, vor vorbi despre mântuire şi despre cer; 3. Vor purta cu ei Biblia din care îşi vor extrage citatele pentru predicare. 4. Se vor adapta cu grijă faţă de religia sau filozofia de viaţă a persoanei sau grupului ţintă cu care intră în legătură. Deşi fac aceste lucruri şi multe altele asemănătoare ca să înşele aparenţele, în realitate ei nu sunt creştini. Ei vor face impresia că sunt oameni minunaţi, drăguţi, buni şi foarte iubitori. Dar faptul că o persoană are aceste calităţi nu face din ea un creştin. Faptul că eu stau într-un garaj asta nu demonstrează că eu aş fi o maşină. Este un lucru evident, aproape o banalitate. Să ne aducem aminte ce a spus Domnul Isus în Matei 7.15: „Păziţi-vă de prorocii mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi răpitori.” Expresia „lupi răpitori” sugerează urmaşi ai diavolului şi ai învăţăturilor lui, „lucrători ai fărădelegii”. În ciuda ereziilor nimicitoare, este responsabilitatea noastră, în calitate de creştini, să răspândim Evanghelia adevărată acelora care sunt pierduţi în păcatele lor şi lipsiţi de cunoştinţa mântuirii şi dragostei lui Dumnezeu. Din punct de vedere istoric, Joseph Smith este un fel de părinte spiritual al celei mai rapide şi mai numeroase religii necreştine. S-a născut în 1805 la Sharon, Vermon, Statele Unite ale Americii. Se spune că în urma rugăciunii sale i s-au prezentat Dumnezeu Tatăl şi Fiul despre care Smith a spus că sunt înviaţi ca oameni. Acel Isus i-ar fi spus lui Smith să nu se alăture niciunei biserici creştine, pentru că „toate sunt rele” şi toate învăţăturile creştine „sunt dezgustătoare” în ochii lui Dumnezeu. După ce Smith a murit, în iunie 1844, mai mulţi lideri S. U. Z. au ieşit în evidenţă pentru a prelua controlul întregii organizaţii. Prin fracturarea organizaţiei în cca. 100 de diviziuni, cea mai mare dintre acestea este Biserica Reorganizată a lui Isus Hristos a Sfinţilor din Ultimele Zile. Vedem cum în denumirea stufoasă de mai sus se sugerează cumva că sfinţii din această Biserică sunt poate o ultimă şansă şi soluţie pe care Dumnezeu o mai dă lumii de la sfârşitul istoriei. Să nu uităm însă că Domnul Isus ne-a dat un semn clar după care să-i putem cunoaşte: „după roadele lor”. În contrast cu creştinismul care învaţă că viaţa umană a apărut pe pământ, Biserica S. U. Z. crede într-un loc numit „Pre-existenţă”. Ei cred că fiecare persoană care a trăit în trecut pe pământ, care trăieşte astăzi sau care va trăi în viitor pe pământ s-a născut mai întâi în Pre-existenţă. Când ei spun „născut” înţeleg naşterea la modul literal. În Pre-existenţă nu este, conform învăţăturii lor, numai un Tată ceresc, ci şi o Mamă Cerească. Dumnezeu Tatăl este căsătorit cu Mama cerească la fel cum sunt căsătoriţi oamenii de pe pământ. Dumnezeu Tatăl şi soţia Lui fac copii în acelaşi fel în care se reproduc oamenii pe pământ. Înainte de a se naşte pe pământ, fiecare persoană a trecut prin Pre-existenţă. Pentru noi, creştinii, este important ce spune Biblia, nu teoriile fantasmagorice ale Bisericii S. U. Z. Chiar dacă azi sunt milioane de oameni care cred astfel de erezii, asta se întâmplă din cauza faptului că ei nu cunosc Biblia. Din acest motiv, aş vrea să pun la dispoziţia cititorilor câteva negaţii ale Scripturii referitoare la doctrinele majore ale Bisericii SUZ. Lista nu este una exhaustivă, ci este doar o simplă schiţă a problemelor de bază pe care este construită această teologie greşită. Cu privire la pre-existenţă Biblia declară, pentru orice cititor sincer şi stăpânit de adevărata dragoste a Domnului şi Salvatorului nostru Isus Hristos, că nu este nimic adevărat din ceea ce susţin misionarii S. U. Z. Amintiţi-vă cuvintele din Ioan 1.2: „El era la început cu Dumnezeu.” Cei care L-au primit pe Isus Hristos au devenit copii ai lui Dumnezeu. Cum pot toţi oamenii, conform teologiei S. U. Z. , să fie fii şi fiice ale lui Dumnezeu, dacă mai târziu doar unii primesc această calitate prin credinţa în Isus Hristos? Eu sunt fiul tatălui meu pământesc, nu are sens să devin încă odată fiul lui. Dar în ceea ce priveşte relaţia mea cu Dumnezeu, eu nu sunt Fiul Său până nu Îl primesc în inima mea ca Domn şi Mântuitor pe Isus Hristos. Mai departe, dacă toţi oamenii sunt fii şi fiice ale Tatălui ceresc, cum rămâne cu afirmaţia lui Hristos din Ioan 8.44: „Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Oridecâteori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.” Dacă ne-am născut toţi în pre-existenţă din Dumnezeu, atunci Isus a minţit. Noi toţi ştim că Domnul Isus nu a minţit niciodată, aşadar Biblia este adevărată, iar Biserica Sfinţilor din Ultimele Zile este greşită. Isus nu este frate cu Satan. Isus este Creatorul tuturor lucrurilor. Atât Ioan 1.2-3, cât şi Coloseni 1.16 explică faptul că Isus a creat toate lucrurile. El nu S-a născut într-o oarecare sferă a Pre-existenţei din părinţi cereşti, ci El este Creatorul veşnic, Creatorul tuturor. Unul dintre aceste lucruri sau duhuri, pe care le-a creat Isus a fost şi îngerul Lucifer, care a căzut din cer din pricina mândriei lui. Sunt mai multe texte biblice care vorbesc despre existenţa lui Lucifer ca înger care a căzut din cer în poziţia în care este acum, printre care: Ez. 28.13-15 „Stăteai în Eden, grădina lui Dumnezeu, şi erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe: cu sardonic, cu topaz, cu diamant, cu hrisolit, cu onix, cu iaspis, cu safir, cu rubin, cu smarald şi cu aur; timpanele şi flautele erau în slujba ta, pregătite pentru ziua când ai fost făcut. Erai un heruvim ocrotitor cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu, şi umblai prin mijlocul pietrelor scânteietoare. Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua când ai fost făcut, până în ziua când s-a găsit nelegiuirea în tine.” şi Is. 14.12-14 „Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor! Tu ziceai în inima ta: „Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai pe sus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miază-noaptei; mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Prea Înalt.” În vreme ce este adevărat că Lucifer a devenit Diavolul, nu este nicidecum adevărat că el ar fi fost vreodată fratele lui Isus sau că ar fi prezentat vreun plan de salvare, aşa cum susţine Biserica S. U. Z. Biblia afirmă cu toată puterea că nu există decât un singur Dumnezeu şi un singur Mântuitor în Persoana Domnului Isus Hristos pentru cei păcătoşi. Înainte de Dumnezeu nu a fost făcut niciun alt dumnezeu şi nici nu vor fi făcuţi dumnezei în viitor, aşa cum reiese şi din următoarele texte biblice: Is. 43.10,45.5-6,18-22; 46.5-10 şi 1 Cor. 8.4. Ideea S. U. Z. despre un consiliu al dumnezeilor şi complementara ei că oamenii ar putea deveni dumnezei este complet nebiblică. Propagatorii ereziilor nimicitoare decupează anumite versete biblice din contextul lor şi apoi spun: „Vedeţi că avem dreptate?” Aşa este cazul versetului 1 Cor. 8.5 unde se vorbeşte că sunt „mulţi dumnezei”, dar acolo contextul ne lămureşte că e vorba de idoli, de dumnezei falşi. Iată un singur exemplu preluat de către învăţătorii S. U. Z. Din moment ce aceştia învaţă că sunt mulţi dumnezei şi membrii Bisericii lor pot deveni într-un anume viitor dumnezei, rezultă că ei nu sunt creştini, ci sunt doar nişte mincinoşi. Naşterea lui Isus din fecioară Contrar învăţăturii S. U. Z. , prin care se afirmă că Isus a fost conceput de un Tată ceresc printr-o legătură „de soţ” cu propria lui fiică Maria, Biblia adevereşte atât în Matei 1.20-23, cât şi în Luca 1.27-35 că naşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus s-a făcut prin intervenţia divină a Duhului Sfânt în trupul fecioarei Maria. Redăm în continuare doar textul din Matei 1.20-23: „Dar pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului, şi i-a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte un Fiu, şi-i vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.” Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin prorocul, care zice: „Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu, şi-i vor pune numele Emanuel, care, tălmăcit înseamnă „Dumnezeu este cu noi”.” Căderea lui Adam a fost un eveniment „bun”, potrivit acestor învăţători mincinoşi din Biserica S. U. Z. Trebuie să fii total lipsit de înţelegere pentru Cuvântul lui Dumnezeu ca să faci o astfel de afirmaţie aberantă. Apostolul Pavel afirmă că neascultarea poruncii lui Dumnezeu în Eden de către primii oameni a fost primul păcat care s-a răsfrânt, prin alegerea lor greşită, asupra întregii omeniri. Deci, fapta lui Adam n-a fost ceva „bun” sau „folositor”, ci a fost cu siguranţă un păcat care l-a scos afară din grădina Edenului şi care a adus moartea fizică şi spirituală peste Adam şi peste toţi urmaşii săi. Mântuirea prin fapte Biblia condamnă mântuirea prin fapte bune. Da, creştinii trebuie să facă fapte bune, dar nu pentru a fi mântuiţi, ci ca un rezultat logic şi chiar legic al faptului că sunt deja mântuiţi. Această idee a mântuirii prin fapte înseamnă să pui carul înaintea boilor. Prin această manevră doctrinară greşită diavolul vrea să-L jefuiască pe Dumnezeu de slava care i Se cuvine pe drept, iar pe cei ce cred această învăţătură greşită să-i pună în imposibilitatea de a fi mântuiţi. Biserica S. U. Z. adaugă morţii lui Isus de pe cruce şi faptele bune ale celui mântuit. Noi nu suntem mântuţi prin meritele noastre, ci doar prin credinţa în Isus Hristos şi prin harul Său. Faptele urmează procesului divin al salvării. (Ef. 2.8-10; Rom. 3.20; Tim. 1.9) Cerul şi iadul sunt locuri cât se poate de reale. Cerul este unul singur, pentru că Isus a zis ucenicilor Săi: „Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine pentru ca acolo unde sunt Eu să fiţi şi voi.” (Ioan 14.3) Fraţi şi surori, dacă după ce muriţi mergeţi în orice alt loc în care nu este Isus, în mod sigur acela nu este cerul. Dacă primul cer este atmosfera planetei pământ în care zboară păsările, norii şi avioanele; dacă al doilea cer este firmamentul pe care Dumnezeu a aşezat stelele, luna şi soarele - în mod sigur al treilea cer, unde a fost răpit apostolul Pavel este locul unic în „Casa Tatălui” în care Îşi va duce Mirele Isus mireasa Lui, după Răpire. Când oamenii mor nu merg într-un loc de aşteptare, care este o oprire temporară, ci merg imediat să fie cu Isus sau merg în iad unde nu este Isus, aşa cum spune Pavel în Filipeni 1.21: „Căci pentru mine a trăi este Hristos şi a muri este un câştig.” Dacă Biblia ar învăţa că între moarte şi intrarea în cer ar mai exista o perioadă intermediară de aşteptare, Pavel nu ar fi spus: „a muri este un câştig.” Mă întreb ce ar fi de câştigat să stai într-o staţie de aşteptare? Apostolul Ioan a văzut în cer sufletele oamenilor care au fost omorâţi pe pământ pentru credinţa lor. În Apocalipsa 6.9 „sufletele” celor care au murit erau sub altar, adică erau în cer. Ei nu aşteptau într-o lume spirituală. Acolo nu mai există a doua şansă a salvării. Biserica S. U. Z. învaţă că dacă primeşti învăţăturile ei poţi părăsi iadul, ca să ajungi în rai. Totuşi Biblia afirmă contrariul în Evrei 9.27: „căci oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar apoi vine judecata.” Biblia nu menţionează niciodată salvarea după moarte, ci doar judecata pentru cei ce nu sunt salvaţi aici pe pământ, prin credinţa în Hristos şi în lucrarea Sa de pe cruce. În timp ce vorbea cu fariseii iudei, Isus le-a pus întrebarea: „Cum veţi scăpa de pedeapsa gheenei?” (Mat. 23.33) Mântuitorul le-a explicat că destinaţia lor eternă era sigură, şi anume că ei vor merge în locul de pedeapsă veşnică, în iad. Din acest loc nu există scăpare. Acest lucru l-a confirmat şi bogatul nemilostiv care a ajuns în focul iadului, conform pildei Domnului Isus din Luca 16.19-31. Amândouă aceste locuri sunt veşnice: atât raiul, cât şi iadul. (Mat. 25.41,46) Unde alegeţi să vă petreceţi veşnicia? Cu toate că misionarii Bisericii Sfinţilor din Ultimele Zile pot fi oameni deosebit de amabili în felul lumii, ei nu sunt creştini pentru că nu urmează învăţăturile Bibliei. În Deuteronom 13.1-10 Biblia ne dă tuturor un test foarte clar. Este vorba de un test al credinţei. În ce constă testul acesta? Pe care Dumnezeu Îl slujim? Moise a scris ceea ce i-a dictat Dumnezeu. Dacă vine la tine un aşa-zis „profet” şi-ţi spune: „haide să mergem după alţi dumnezei, pe care tu nu-i cunoşti şi să le slujim!”, să n-asculţi cuvintele acelui proroc.” (versetele 2 şi 3) Liderii S. U. Z. au spus că Dumnezeu a fost odată un om care a trăit pe altă planetă. Totuşi, Biblia spune că Dumnezeu nu este un om: „Dumnezeu nu este un om ca să mintă, niciun un fiu al omului ca să-I pară rău. Ce a spus oare nu va face? Ce a făgăduit oare nu va împlini?” (Num. 23.19) Aceşti învăţători falşi mai spun că există mai mulţi dumnezei, iar tu, dacă crezi învăţătura lor, în final vei ajunge să fii dumnezeu. Acesta era visul nerealizat al lui Lucifer cel căzut din cer. Biblia ne spune că există doar un singur Dumnezeu, în trei Persoane: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Eu vă îndemn să rămânem de partea Adevărului şi prin acest Adevăr dumnezeiesc vom fi liberi de orice învăţătură greşită care nu-L are în centrul ei pe Domnul Isus Hristos, care este Dumnezeu întrupat.