Matei 24:10-13
„Atunci mulți vor cădea, se vor vinde unii pe alții, și se vor urî unii pe alții. Se vor scula mulți prooroci mincinoși, și vor înșela pe mulți.
Și, din pricina înmulțirii fărădelegii, dragostea celor mai mulți se va răci.
Dar cine va răbda până la sfârșit, va fi mântuit.”
„Atunci…”! Vremea despre care vorbește Domnul Isus în textul acesta, este chiar timpul pe care generația noastră îl parcurge pas cu pas și cu toate că, aproape nu ne vine să credem ochilor și urechilor, este „apusul” tuturor lucrurilor.
„Încă puțină vreme, foarte puțină, și Cel ce vine, va veni și nu va zăbovi”; după cum zice Scriptura.
Cu toții știm lucrul acesta și toți vorbim despre venirea Domnului Isus pe norii cerului, ca să-Și răpească mireasa, dar ciudat că, majoritatea credincioșilor trăiesc după cum vor ei, după pornirea inimii lor.
Nimic nu mai este așa cum a fost mai înainte:
Nu mai este dragoste între frați, nu mai este nici măcar dragoste firească: sunt scandaluri în familii, războaie, ură între frați, ciumi, viruși; sunt legi agresive care ne țin departe unul de altul și multe altele ca acestea.
Peste întreaga lume, este o mare de „nori” care nu prevestesc nimic bun. Totul parcă este învăluit în ceață. Unii spun una, alții spun alta și nu mai știi ce să crezi, pe cine să crezi și de cine să mai asculți.
Unul singur merită să fie ascultat și crezut fără nici o ezitare, cu toată inima și Acela este Isus Cristos care este Domnul.
Vedem cu ochii și ne cuprinde întristarea, pentru faptul că s-a „înserat” prea repede și „întunericul” se așterne peste pământul întreg.
Dar peste toate acestea, care nu prevestesc ceva bun, există o veste minunată, adevărată, sfântă, venită de sus: „Soarele neprihănirii” care luminează inimile încrezătoare, nu poate fi umbrit și nu poate fi acoperit de nimeni și de nimic.
Soarele acesta măreț este veșnic!
Numele Lui este glorios: Isus Cristos care este Domnul. El S-a dus în cer la Tatăl ca să ne pregătească acolo un loc, o țară, o cetate veșnic luminată, unde nu mai sunt umbre, nici nori, nici legi aspre.
Dacă astăzi suntem obligați prin lege să urcăm în mijloacele de transport pe o singură ușă și să coborâm pe celelalte; dacă astăzi suntem obligați de aceeași lege, să intrăm în Adunare pe o ușă și să ieșim pe cealaltă, „mâine” vom intra datorită Legii veșnice a lui Dumnezeu, ca niște eroi ai slavei, dacă vom răbda ispitele, după cuvintele din versetul 13 (cine va răbda până la sfârșit, va fi mântuit), pe o singură poartă în Împărăția cerurilor și nu vom mai ieși niciodată și nici nu ne vom mai dori să părăsim Casa de sus.
Acolo nu vom mai purta măști, nu ne vom teme unii de alții, nu ne vom mai feri unii de alții, ci dimpotrivă, ne vom bucura unul de celălalt și ne vom îmbrățișa fără frică de îmbolnăvire. Acolo nu vor mai fi spitale, nici cimitire, nici ură și nici un rău.
Acolo va domni Bunătatea, Dragostea, Bucuria și Fericirea veșnică, prin Isus Cristos, Domnul și Mirele nostru.
Dumnezeu să ne ajute!