Băiatul mergea în neștire, pe strada, fugind cu groaza. Deseori întorcea capul înspăimântat că îl urmărește ceva, cineva. Dar ce I se părea mai groaznic era că nu se poate ascunde nicăieri. Îi răsunau în urechi vorbele « oricât ai fugi, nu te poți ascunde de păcatul tău, ești blestemat să fugi mereu ». Se oprea gâfâind, dar din mândrie nu îngenunchea, doar repeta mecanic « doamne daca vrei ia-mi mie paharul acesta de la mine » și iar fugea, și își spunea « păcatul meu și fărădelegea mea înaintea ta mi le cunosc ». În cale întâlni înălțată o cruce de lemn, și se piti sub unul din brațe. Sub celalalt brat văzu un om plin de sânge, cu o coroana de spini pe cap, întinzând mana către el și spunând cu voce stinsa « mi-e sete ». Atunci cunoscu pentru prima data Remușcarea că nu își poate ajuta aproapele. Nimic din tot ce învățase nu îl ajuta acum să facă, un pumn de apa pentru cel însetat de lângă el... « Daca ai avea credință doar cât un bob de mustar, ai spune apei să apară și ai putea potoli setea » auzi el în urechi șoaptă necunoscutului de alaturi... Credință? ... Unde mai auzise el acest cuvânt? sigur necunoscutul aiurează... . . dar iată că și lui îi e sete și tot nu exista apa... . și de ar fi apa acum aici, întăi ar bea el, și daca rămâne ar da și necunoscutului~&,"&~așa că apa nu apăru~&,"&~Era înciudat, să fuga nu putea, să rămână nu putea, apa nu avea, sete îi era din ce în ce mai tare... . Se făcu mic mic mic în umbra crucii cu mâinile la urechi... . Și veni noaptea și cu ea demonii să-l sâcâie... era obișnuit... . dar ăștia erau diferiți... . Și brusc o lumina orbitoare se făcu, încât aproape îl orbi... . străinul însângerat avea raze nu coroana de spini... . se ascunse mai tare după cruce vinovat... . dar străinul începu să spună « ABUN D-BASHMAYO NEHWE SEBYONOKH ELO PASO LAN MEN BISHO »... . și apa apăru izvor susurând... . Străinul puse o cana pentru drumeții însetați, o cofa pentru animale, o străchinuță pentru pasarele, dădu o plosca plina băiatului, zâmbind... . « Și tu nu bei? »,

« Te-am încercat, doar, și ai pierdut. De acum știi... . . »