Evenimentele au evoluat în așa fel încât la un momen dat Isus din Nazaret șiBaraba au ajuns alături, între judecătorul Pilat și mulțime. Unul lângă altul, fațăîn față, Creatorul și criminalul, Împăratul și răzvrătitul. Baraba, un nume deosebit;”Fiul tatălui”. Oare ce a gândit tatăl lui când i-apus acest nume? ... Nu știm, dar probabil, ca orice părinte era optimist și plin desperanță cu privire la fiul său. Nu știm ce a gândit tatăl său, dar știm ce a ajuns; un tâlhar vestit, învinuit de omor. (Ioan 18:40: Matei 27:16; Marcu 15:7)Lângă, Isus; în ebraică Yeshua, înseamnă Domnul este mântuirea. Un numecomun dar în același timp predestinat. (Matei 1:21) Acuzat de faptul că stircăLegea, instigă la revoltă și se face pe Sine Fiul lui Dumnezeu. În realitate Isusdin Nazaret era acolo pentru că, pe de-o parte lideri religioși îl invidiau, pe dealtă parte împlinea un destin mesianic. Și iată-i față în față, Isus și Baraba, Cel sfânt și cel păcătos. Iar evreii șiromanii, de fapt omenirea întreagă, pusă să aleagă între cei doi. Judecătorul Pilat, pentru a obține bunăvoința evreilor, obișnuia ca desărbătorile pascale să le ofere șansa eliberării câte unui întemnițat. De dataaceasta îi pune să aleagă între Isus și Baraba. Socotea că-L vor alege pe Isus încare nu găsea nici o vină de moarte. Dar mulțimea a ales ”mai bine” pe Baraba. De ce? De ce au ales evreii pe Baraba și nu pe Isus? Pentru că au fost influiențați de preoți. Poate, pentru că Baraba semăna maimult cu ei. Sau, poate pentru că, omul în general când este pus să aleagă întreDumnezeu și lume, între idealurile spirituale și cele materiale, alege pe cele dinurmă. În logica aceasta se înscrie și decizia lui Pilat de a-l elibera pe Baraba șide a-L condamna pe Domnul Isus, deși nu avea acoperire legală să o facă. Știm în final că Dumnezeu a cârmuit lucrurile în așa fel încât Fiul luiDumnezeu să moară pentru păcatele noastre ale tuturor. (Romani 5:8; 1Petru1:18-19) Lucrul acesta însă nu-i scutește de responsabilitatea alegerii greșitenici pe Pilat, nici pe evrei, cum nu ne scutește de responsabilitate atunci cândalegem greșit nici pe noi. Dacă scena s-ar repeta astăzi oare ce ar alege oamenii din generația noastră? Politicienii, judecătorii, preoții, mulțimile, ... ? Ori de câte ori un om întoarcespatele lui Dumnezeu și alege să calce Legea Lui, nu face altceva decât să-laleagă pe Baraba și lumea în locul lui Hristos și a cerului. Domnul a fost condamnat la moarte, Baraba a fost eliberat. Isus a murit înlocul lui Baraba; oare Baraba a trăit mai apoi pentru Isus Hristos? ParLagerkvist, scritor suedez, laureat cu permiul Nobel pentru literatură în ani 50, a scris o carte cu numele Baraba. În această lucrare scriitorul își imaginează că Baraba s-a pocăit. Ne-ar place să știm că a profitat de șansa oferită, dar nuputem ști cu certitudine până la Învierea de apoi. Dar, scumpii mei, istoria aceasta din Gabata este istoria noastră. Cu fiecaremare sărbătoare creștină suntem cumva provocați să alegem între păcat și neprihănire, între lucrurile de acum și cele viitoare, între Baraba și Isus. Acum, ce vom alege? ...