„Ei vor zidi iarăşi vechile dărâmături, vor ridica iarăşi năruirile din vechime, vor înnoi cetăţi pustiite, rămase pustii din neam în neam.”(Isaia 61:4)

O imagine cât o mie de cuvinte, despre cum ar putea arăta sufletul unui om. Traumele suferite în urma pierderilor umane, materiale, profesionale, accidentele, violențele fizice, abuzurile, hărțuirile, batjocurile, umilirile, respingerea, abandonul, despărțirile dureroase, divorțul, șocurile din urma diverselor furtuni ale vieții, frica, teroarea, remușcările, panica, bolile, etc... cât și păcatele săvârșite de un om de-a lungul vieții devastează sufletul, îl rănesc enorm de mult. Durerea interioară asociată acestor evenimente traumatizante, cât și amintirile asociate acestora prăbușesc ființa interioară. Exteriorul ne arată că au mai rămas în picioare câțiva stâlpi, dar în spatele fațadei se află urmele bombardamentelor, devastările, ruinele.

Așa arată o viață de om înainte de a se întâlni cu Hristos. Dumnezeu a trimis pe Fiul Său să caute ce era pierdut, . El a promis în Cuvântul Său că este aproape de cei cu inima frântă și de cei cu duhul zdrobit. Nu Dumnezeu este responsabil de toate nenorocirile din lume, ci omul care a ales să trăiască fără Dumnezeu și să asculte de Satana, un mincinos, un hoț, un tâlhar și un criminal. Profetul Isaia profețește despre lucrarea de vindecare și eliberare ce urmează să o facă Isus peste sute de ani. Isus a venit în lume să nimicească lucrările diavolului. Isus a arătat lumii inima Tatălui pentru omenire, o inimă plină de milă, îngăduință, îndelungă răbdare și iertare necondiționată.

Cine sunt acești, „ei” din versetul de sus? Ei sunt cei ce au ales să creadă și să accepte lucrarea Domnului Isus la cruce, ei sunt aceia care au fost găsiți sub dărâmături, luați cu grijă din ele, curățați si înnoiți de puterea transformatoare minunată a Duhului Sfânt, Singurul care poate repara perfect. Ei sunt aceia pe care Domnul Isus I-a împuternicit să facă la fel, să meargă să ducă vestea bună a Evangheliei celor pierduți, să vindece bolnavii, să elibereze oamenii de sub asuprirea demonică, să curețe leproșii, să învieze morții. Ei sunt mesageri ai Harului și vestesc Evanghelia celor pierduți cu îndrăzneală.

Ei sunt aceia care au îmbrățișat în totalitate lucrarea terminată de la cruce, care și-au revendicat libertatea din prinsoarea blestemului, știind că Isus s-a făcut blestem pentru ei, așa cum zice în Galateni 3:13-14:

, , Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-se blestem pentru noi, -fiindcă este scris: , , Blestemat e oricine este atârnat pe lemn”-pentru ca binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste Neamuri, în Hristos Isus, așa ca, prin credință. noi să primim Duhul făgăduit.”

Ei sunt aceia care și-au însușit prin credință neprihănirea și vindecarea crezând pe deplin Cuvântul din 1 Petru 2:24: , , El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morți față de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui ați fost vindecați.”

Ei calcă peste șerpi și peste scorpioni și peste toată puterea vrăjmașului. La porunca lor și în Numele lui Isus, Nume în fața căruia se pleacă orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ și de sub pământ, orice asuprire demonică trebuie să înceteze, orice demon trebuie să se supună și să plece, vor scoate draci și astfel vor elibera multi oameni din captivitatea întunericului.

Ei nu se îngrijorează de ziua de mâine știind că Tatăl lor este, , Dumnezeu care poartă de grijă”, acceptând că Isus a fost făcut sărac, ca noi să fim îmbogățiți.

Ei sunt cei peste care s-a turnat revărsarea Duhului Sfânt profețită de Ioel, acea armată puternică care se ridică în vremurile de pe urmă, împlinirea cuvântului din Ioel 2:2-11

, , Ca zorile dimineții se întinde peste munți un popr mare și puternic cum n-a mai fost din veac și nici în vremurile viitoare nu va mai fi. Arde focul înaintea lui și pâlpâie flacăra după el. Parcă sunt niște cai, aleargă ca niște călăreți. Vin huruind ca niște care pe munți și părăie ca o flacără de foc când mistuie miriștea; par o puternică știre gata de luptă. Tremură popoarele înaintea lor și toate fețele îngălbenesc. Aleargă ca niște războinici, fiecare își vede de drumul lui și nu se abate din cărarea lui. Nu se împing unii pe alții, fiecare ține șirul, se năpustesc prin săgeți și nu se opresc din mers. Se răspândesc în cetate, aleargă pe ziduri, se suie pe case și intră pe ferestre ca un hoț. Înaintea lor se cutremură pământul, se zguduie cerurile, soarele și luna se întunecă și stelele își pierd lumina. Domnul face să tune glasul Lui înaintea oștirii Sale, căci tabăra Lui este foarte mare și cel ce împlinește cuvântul este puternic.”

Aceștia sunt ucenicii actuali ai Domnului Isus, prin care se continuă lucrarea primilor ucenici pe care Domnul i-a mandatat, aceștia sunt cei ce cred pe deplin în Mântuitorul lor și scriptura din Ioan 14.12-14:

, , Adevărat, adevărat vă spun, că cine crede în Mine, va face și el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face și altele mai mari decât acestea; pentru că Eu mă duc la Tatăl: și orice veți cere în Numele Meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul. Dacă veți cere veva în Numele Meu, voi face.”

Aleluia, Glorie Domnului Isus! Acesta este povestea vieții mele, este și povestea vieții tale, du-te  scrie și alte povești de viață, dar te rog dragul meu adu-ți aminte ce a spus Pavel în Galateni 6:14 și ia în dreptul tău:

, , În ceea ce mă privește, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită față de mine, și eu față de lume!”Amin