Boaba din ciorchine

                                                              Sarah Ardelean

           Un cetățean argentinian trece printr-o perioadă grea după  moartea soției sale, iar gândul ce îi neliniștește sufletul, e faptul  ca soția lui a părăsit pământul fără a-l sluji pe Dumnzeu și a fi un mesajer al Cuvântului Său divin.

            Julian, are un plan de răscumpărare pentru cei cu inima împietrită, ca aceștia să nu moară ca și soția lui, nemântuită.

            Soția sa, a moștenit, de la bunica o vie in Mexic, însă condițiile de trai nu erau favorabile, dar Julian era convins, că acolo este locul unde Dumnezeu îl cheamă. Via din Mexic, nu e una mare dar e localizată lângă un centru comercial unde sute de mexicani merg zilnic la cumpărături.

          După câteva luni de strategii și de cultivat, el în sfârșit vinde prima recolta.

În fiecare lădiță este un pliant cu următorul verset din Biblie:

1 Eu sunt adevărata Viţă şi Tatăl Meu este Vierul.

2 Pe orice mlădiţă care este în Mine şi n-aduce rod, El o taie, şi pe orice mlădiţă care aduce rod, o curăţeşte, ca să aducă şi mai mult rod.

          Cumpărătorii nedumeriți întrebau despre semnificația mesajului de pe pliante, însa Julian nu avea timpul necesar să le explice la fiecare în particular despre taina lui Dumnezeu. El a dat comandă la niște broșuri, care explicau in detaliu, puterea lui Dumnezeu. El ulterior le oferea celor interesați de divinitate.

          Într-o noapte aflat în vie, vărsa lacrimi de durere fiind îndurerat ca planul său de mântuire nu merge conform așteptarilor si că afacerea este in prag de faliment, deorece lumea evita să mai cumpere de la el datorită mesajelor cu care vrea să îi acapareze. O putere divină, reflecta asupra Cerului pictat în negru și parcă stelele toate au căzut peste via sa, și au pus strălucire pe fiecare ciorchine în parte, pe fiecare boabă au scris cu penele porumbeilor vestitori de pace și în fiecare sâmbure au pus o muzicuța cu melodia îngerilor.

          In următoarea zi Julian, are multi clienți iar la ceasul înserari atunci cand el se pregătește să închida un bărbat aleargă spre standul său și îi pune intrebări referitoare la plantarea strugurilor, zicând ca aceștia i-au liniștit sufletul și i-au dezlegat gândul in care era captiv. Julian i-a înmânat o broșura si îi oferă un  scaun dorind să îi mărturisească despre minunile lui Dumnzeu. Apare și o doamna care întreabă despre soiul strugurilor, mărturisindu-i că după ce a mancat struguri de la el și-a alaptat copilul, iar acesta a adormit instant, ceea ce nu se mai intamplase până atunci. Julian, le-a vorbit despre Dumnezeu la amândoi, aceștia fiind surprinși și curioși, doresc să îl cunoască mai în taină pe Mântuitor.

În acea noapte Julian nu are somn gândindu-se că dacă ar fi sa cheme un propovșduitor al Evangheliei, care ar fi impactul. Terenul moștenit de la bunica mai deținea și o iesle care era abandonată, așa că și-a pus in plan să o renoveze si o transforme într-o bisericută, unde oameni sa primească hrana spirituala.

          După aproximativ cinci luni de zile, biserica a fost deschisă. Prima slujbă a avut loc în prima duminiăa din luna mai. Numărul persoanelor care au venit la slujbă a fost unul considerabil, oameni fiind foarte atenți si cercetați de atmosfera plină de pace și liniște din biserică.

          Dupa programul din biserică, oamenii care au paticipat la slujbă au primit câte o caserolă de struguri. Toată lumea l-a felicitat pentru idea inedită, promițându-i că vor veni și la următoarele programe, deși ei nu erau obișnuiți cu astfel de adunări, aceasta fiind prima biserică din zona respectivă.

          O stimabilă doamnă in vârstă, l-a oprit pe Julian, întrebându-l ce a fost înainte pentru că locul are un miros mai specific. Julian îi zice că a fost o iesle, iar doamna remarca fericita ca și Isus s-a născut într-o iesle si asta însemnă că din acel moment sufletul ei va renaște în această iesle. Julian, a fost cuprins de aceaste vorbe dându-și seama că lucrarea sa, dă roade.

          Din această istorioară, desprindem că nu este important să fim doar un ciorchine ci să trăim fiecare boabă a smereniei, dragostei, întelepciuni, puteri, păci si mântuiri, fiind conștienți că Isus ne iubește, indiferent de mlădița în care este ciorchinele nostru!