CÂND DOAMNE CÂND
Cu totii dorim lucruri bune sã se îmtîmple în vietile noastre, dar de multe ori le dorim acum...nu mai tîrziu. Si cînd nu se întîmlpã asa, sîntem tentati sã întrebãm: „ Cînd Doamne, cînd?”.
Multi dintre noi avem nevoie sã crestem în domeniul încrederii în Dumnezeu, în loc sã ne concentrãm asupra lui „cînd”. Dacã îti lipseste bucuria si pacea, înseamnã cã nu ai încredere în Dumnezeu. Dacã mintea se simte epuizatã, nu ai încredere în Dumnezeu.
Tendinta de a vrea sã stii tot ce se întîmplã ( sã ai explicatie la toate) poate fii în detrimentul umblãrii tale crestine. Uneori a stii totul poate fii inconfortabil si poate chiar sã –ti dãuneze. Eu am petrecut o bunã parte din viata mea în nerãbdare, frustrare (supãrare), si dezamãgire pt cã erau lucruri pe care nu le întelegeam ( nu stiam). Dumnezeu a trebuit sã mã învete sã las lucrurile în pace, si sã abandonez sentimentul cã trebuie sã stiu totul. În final am învãtat sã am încredere în UNUL care le stie pe toate, si sã accept cã la unele întrebãri nu gãsim rãspuns niciodatã. Dovedim cã ne încredem în Dumnezeu atunci cînd încetãm sã ne mai îngrijorãm.
Dumnezeu ne vrea sã trãim cu o cunostintã revelatã de discernãmînt ( a putea face deosebire între bine si rãu), si nu o cunostintã atotstiutoare. Va fii greu sã dobîndesti discernãmînt, dacã tot timpul încerci sã gãsesti explicatie logicã la absolut totul. Dar cînd esti dispus sã spui:” Doamne, nu înteleg si nu-mi explic chestia asta, asa cã am de gînd sã mã încred în tine, ca Tu sã-mi dai revelatia care sã mã facã liberã!”, atunci vei fii confortabil în ciuda faptului cã nu stii totul. A avea încredere în Dumnezeu nu implicã sã stii cum Dumnezeu va aduce la îndeplinire ce avem nevoie sau cînd El o va face. Noi zicem adesea, Dumnezeu nu întîrzie niciodatã, dar în general nici nu actioneazã prea devreme. De ce? Pt cã El foloseste timpul de asteptare ca sã ne întãrescã credinta în El, si sã aducã crestere si schimbare în vietile noastre.
ASTEAPTÃ CU RÃBDARE
Ne petrecem o multime de timp în viatã asteptînd, pt cã schimbarea este un proces. Multi oameni doresc schimbare în vietile lor, dar ei nu vor sã treacã prin procesul de schimbare. Dar adevãrul este cã asteptare este o „dare”- cînd noi ne dãm în asteptare. Întrebarea este, asteptãm noi în felul bun sau gresit? Dacã asteptãm în mod gresit( cu atitudine negativã), ne vom simti mizerabili. Dar dacã ne decidem sã asteptãm în felul lui Dumnezeu, devenim rãbdãtori si sã ne bucurãm asteptînd. Asta cere practicã, dar pe mãsurã ce lãsãm pe Dumnezeu sã ne ajute în orice situatie, dezvoltãm rãbdare – care e una din cele mai importante virtuti crestine.
Rãbdarea e una din roadele Duhului(Galateni 5:22). Rãbdarea se dezvoltã numai prin încercãri , asa cã sã nu fugim de situatii dificile. Dar rãbdarea trebuie sã-si facã desãvîrsitã lucrarea, ca sã fiti desãvîrsiti, întregi, si sã nu duceti lipsã de numic(Iacov 1:4) pe mãsurã ce dezvoltãm rãbdarea, Biblia spune cã în final o sã ne simtit satisfãcuti complet, si sã nu ne mai lipsescã nimic. Chiar relatia noastrã cu Dumnezeu implicã schimbãri progresive. Relatia mea cu Dumnezeu este asa de diferitã acum de cum era în zilele de început ale experientelor mele crestine. Nu este asa impresionant emotional...si totusi este mei bine.Fiecare schimbare prin care am trecut, m-a fãcut mai maturã, mai tare si mai bine întemeiatã. Învãtãm sã ne încredem în Dumnezeu trecînd prin multe experiente care cer încredere Vãzînd credinciosia lui Dumnezeu din nou si din nou, încetãm sã ne mai încredem în noi însine, si treptat ne punem încrederea în El.
Privind lucrurile astfel, este usor de vãzut cum „ timpul potrivit” joacã un rol important în învãtãtura încrederii în Dumnezeu. Dacã El ar fii fãcut tot ce am cerut imediat, nu am fii crescut sau dezvoltat niciodatã. Potrivirea timpului si încrederea lucreazã mînã în mînã.
ACCEPTÃ TIMPUL LUI DUMNEZEU
Dumnezeu ne dã sperante si viziuni cu privire la anumite lucruri care sã se întîmple în vietile noastre, dar El nu ne permite totdeauna sã vedem exact timpul de împlinire a planului Sãu. Deci frustrarea, nestiinta timpului exact este adesea ceea ce ne tine în program. Sînt dãti cînd am putea sã abandonãm dacã am stii cît de mult timp ia, dar cînd acceptãm „timpul” lui Dumnezeu, învãtãm sã trãim în sperantã si sã ne bucurãm de viatã în timp ce Dumnezeu lucreazã la problemele noastre.
Stim cã planul lui Dumnezeu pt vietile noastre este bun, si cînd ne încredintãm Lui, avem parte de totalã pace si fericire.(!!)
Cartea Genesei ne spune povestea despre Iosif, care a asteptat multi ani pt împlinirea visului pe care Dumnezeu i l-a dat. El a fost pe nedrept acuzat si închis înainte ca sã vinã timpul în care Dumnezeu sã facã ceea ce a spus cã va face.
Exod 13:17,18 ne spune cã Dumnezeu a condus israelitii pe o cale mai lungã si mai grea în cãlãtoria lor spre tara promisã pt cã a stiut cã ei nu erau încã gata sã intre în ea. A fost nevoie de timp sã se antreneze, si ei au trebuit sã treacã prin unele încercãri foarte grele. Si-au pierdut o multime de timp întrebîndu-se despre timpul lui Dumnezeu, dar Dumnezeu nu a esuat niciodatã în a avea grijã de ei si le-a arãtat ce vroia ca ei sã facã. Acelasi lucru e valabil pt noi.
Au trecut multi ani de cînd am primit chemarea de la Domnul ( în februarie 1976) si pînã în final cînd am început sã vãd împliniri majore a ceea ce El m-a chemat sã fac. Perioada de antrenament a lui Dumnezeu ne cere pur si simplu sã facem ce El ne spune sã facem si cînd...fãrã sã punem sub semn de întrebare sau sã încercãm sã întelegem totul.
ÎNVATÃ SÃ TE ÎNCREZI ÎN DUMNEZEU
Proverbe 16:9 spune, Mintea omului face planuri cu privire la cãile pe care sã meargã, dar Domnul îi directioneazã pasii si îi face siguri.
Proverbe 20:24 spune, Pasii omului sînt ordonati de domnul. Cum poate atunci un om sã-i înteleagã cãile (Lui). Dumnezeu ne conduce (netezeste) cãile, uneori El ne conduce în feluri care pt noi nu au sens sau explicatie, asa cã noi nu o sã întelegem totdeauna totul. Dacã încercãm sã întelegem totul rational, o sã experimentãm luptã, confuzie si mizerie. Dar existã o cale mai bunã. Proverbe 3:5,6 spune, Sprijineste-te, ai încredere si fii prietenul intim al Domnului din toatã inima si mintea si nu te încrede in stiinta si întelegerea ta. În toate cãile tale recunoaste-L pe El si El îti va directiona si netezi cãrãrile. Aceasta sunã atît de simplu, si totusi multi oameni fac greseala sã încerce sã explice totul. Cei mai multi dintre noi au folosit vietile încercînd sã aibã grijã de sine însusi, dar cînd acceptãm pe Isus ca Salvator al nostru, trebuie sã învãtãm sã ne încredintãm vietile grijii Lui. Cînd facem asa, spunem ca psalmistul,...M-am încrezut înTine o Doamne; am spus:Tu esti Dumnezeul meu. Zilele mele sînt în mîna Ta...(Ps 31:14,15).
1Petru 5:5 ne spune cã ... Dumnezeu este împotriva celor mîndri, dar dã pace ( favoruri, binecuvîntãri) celor smeriti. Oricine crede cã este un om (femeie) care le descurcã pe toate, are o umblare lipsitã de politete (aici se traduce putin altfel dar nu gãsesc expresia), pt cã Isus a spus...despãrtiti de mine nu puteti face nimic (Ioan 15:5).Umilinta este o acoperire care aduce ajutorul lui Dumnezeu în vietile noastre ca sã ne protejeze. Cînd ne umilim spunînd, „Doamne nu stiu ce sã fac, dar mã încred în Tine”, atunci Domnul vine sã ne ajute.Dumnezeu nu va permitã sa avem succes la nimic pînã nu am învãtat sã ne încredem în El .
Dar cînd ne umilim sub mîna atotputernicã a lui Dumnezeu, El ne va înãlta la vremea potrivitã.(1Pet 5:6).” Vremea potrivitã” este timpul lui Dumnezeu cînd El stie cã noi sîntem gata, cînd noi gîndim cã sîntem gata. Cu cît mai repede întelegem si acceptãm asta, cu atît mai repede va putea Dumnezeu sã lucreze la planul sãu cu privire la vietile noastre.
DE LA VREMEA SEMÃNATULUI LA SECERIS
Ecles.3:1 ne spune: Este o vreme pt toate, si un timp pt orice lucru sau scop de sub cer.Asta ne face sã stim cã noi nu trãim toti in acelasi „sezon” în acelasi timp. Nu trebuie sã fii niciodatã gelos pe cineva care se bucurã de seceris, în timp ce tu tot esti la sezonul de plantat. Aminteste-ti cã ei au trebuit sã treacã printr-un sezon de plantare asa ca tine. Vãzînd rezultatele de care se bucurã ar trebui sã fie o încurajare pt tine.Întelege si ai încredere cã Dumnezeu face ce este cel mai bine pt tine în sezonul prezent. Timpul de semãnat reprezintã învãtarea voii lui Dumnezeu. De fiecare datã cînd aleg voia lui Dumnezeu în loc la voia mea, plantez o sãmîntã bunã, ceea ce va aduce „o recoltã” în viata mea. Dacã vrei sã fii victorios , nu-ti poti permite sã fii tras în sistemul de functionare a lumii, fãcînd ceea ce simti cã ai chef sã faci. Iacov 1:21 ne spune ce ar trebui sã facem:...lepãdati orice fel de necurãtie si orice revãrsare de rãutate si primiti cu blîndete Cuvîntul sãdit în voi (plantat si înrãdãcinat în inimi) care contine puterea de a vã mîntui sufletele.
Sufletul tãu este mintea ta, vointa ta, si emotiile tale, si cînd Cuvîntul ajunge acolo si face rãdãcini, începe sã-ti schimbe mintea, sã-ti vindece emotiile si sã-ti mute vointa de la voia-proprie la voia lui Dumnezeu. Cînd firea (carnea) mea este în final crucificatã si cînd eu ies din „sine” ( a trãi in „sine” este echivalent cu a trãi în sãlbãticiune/desert) si intru în facerea voii lui Dumnezeu, atunci intru în „tara promisã”. Tara promisã este sã stii cine esti în Hristos, sã stii cum sã ai pãrtãsie cu El, sã te bucuri de prezenza Lui, si sã ai pace, multumire si bucurie. Între semãnat si secerat este un timp de asteptare. Dupã ce o sãmîntã este plantatã, cãldura, umezeala si presiunea în final cauzeazã crãpãtura sã se deschidã. Rãdãcinile se înfing în jos sãpînd drumul lor spre pãmînt. Aceasta cere timp si cere loc sub pãmînt. Sub pãmînt tu nu vezi ce se întîmplã. În felul acesta sînt vietile noastre. Dupã ce am plantat semintele ascultãrii , avem impresia cã nimic nu se întîmplã, dar tot felul de lucruri se întîmplã înlãuntru unde noi nu putem vedea. Si ca si sãmînta care în final rãsare prin pãmînt cu o frumoasã tulpinã verde, semintele ascultãrii noastre vor strãbate în final înainte într-o frumoasã manifestare a lui Dumnezeu în vietile noastre.
Cînd timpul de seceris vine, dorintele inimii tale încep sã se manifeste si legãturile cad si tu îti vezi împlinitã dorinta. Îti vezi copiii schimbati si familia mîntuitã. Prosperitate, favoruri, promovare, onoare, si tot felul de lucruri bune ies la suprafatã, unde pot fii vãzute. La timpul secerisului, mai mult ca oricînd înainte, auzi de la Dumnezeu, te bucuri de prezenta Lui, si esti condus de Duhul Sfînt. Binecuvîntãrile încep sã te urmãreascã, si bucuria si plãcerea devin starea ta normalã de spirit.
Esti obosit sã astepti timpul secerisului în viata ta? Esti frustrat, plîngi,...Cînd Doamne, cînd? Atunci trebuie sã întelegi cã „timpul lui Dumnezeu” este adesea un mister. El nu face lucrurile dupã unitatea noastrã de mãsurã. Totusi Cuvîntul lui ne promite cã El nu întîrzie, nici mãcar cu o zi. Dar aceste lucruri pe care le-am plãnuit nu se vor întîmpla imediat .Încet, ferm, sigur, timpul se apropie cînd viziunea se va împlini. Dacã ti se pare înceatã, nu dispera, pt cã aceste lucruri se vor împlini cu sigurantã. Fii doar rãbdãtor! Nu va întîrzia nici mãcar o singurã zi!(Habacuc 2:3 – traducerea TLB)(?)
Dumnezeu face ca lucrurile sã se întîmple exact la timpul potrivit. Treaba ta nu este sã cauti explicatie la toate cele, dar sã-ti transformi gîndirea (mintea) asa ca sã nu te dai înapoi pînã ce treci de linia de sosire si sã trãiesti în binecuvîntãrile extraordinare, radicale ale lui Dumnezeu!
Cu cît te încrezi mai mult în Isus si îti tii ochii concentrati asupra Lui, cu atît vei avea mai multã viatã. Încrederea în Dumnezeu aduce viatã. Credinta aduce odihnã. Asa cã înceteazã sã cauti o explicatie logicã la orice, si lasã-L pe Dumnezeu sã fie Dumnezeu în viata ta!.