Si ma intreb in fiecare zi de ce timpul trece atat de repede, cand am nevoie de el, sau uneori atat de greu, cand simt ca ma plictisesc, cand rutina ma robeste, cand obosesc din cauza indiferentei, fata de tot ce se afla in jurul meu....ma intreb de ce soarele rasare atat de cald, ci nu e mai racoros, sau de ce incalzeste pe toti oamenii, ci de ce nu numai pe cei buni, de ce zilele trec asa de greu, iar dorintele mele nu se mai implinesc...apoi durerea dezamagirii ma copleseste, devin intristat aproape satul de viata, satul de tot ce se intampla in jurul meu, fara nici un fel de bucurie, fara pofta de a mai trai, fara alte preocupari, ci doar cazand in deznadejde, in situatii in care poate nu reusesc sa ma ridic, sa-mi revin, sau, de prea multe ori gandindu-ma ce va urma, ce se va intampla in viitor sau, cum ar fi posibil sa pot rezolva eu situatia sa pot face tot posibilul pentru a realiza ceva mai bun...

Ma inreb de ce unii oameni isi doresc atat de mult sa fie iubiti, pe cand altii sunt asa de reci, de nepasatori, trecand cu usurinta peste orice lucru important....ma intreb de ce astazi, sentimentele sunt intelese ca fiind demodate, luate in ras de cei mai multi, fiind mai ades considerate doar obiecte de arta, sau o adiere de vant?..

Si de cele mai multe ori ma intreb de ce unor oameni intotdeauna le este bine, niciodata nu le lipseste un ban de buzunar, iar altora care cauta sa fie buni cu toata lumea, sa ajute, de cele mai multe ori, duc o viata grea, nefiind nimeni care sa-i ajute....

de ce dorinta de a mangaia pe cei cazuti, de a-i ridica, si dorinta de a ajuta pe altii, este vazuta ca fiind o nedreptate, sau un copil care nu are ce sa imbrace la scoala, ci poate este imbracat numai cu aceeasi uniforma de cel mult 3 ani de zile, este batjocorit sau aratat cu degetul de colegii lui, de multe ori ma intreb continuu, de ce...se intampla atatea lucruri pe care nu le inteleg, si nu stiu daca vreodata le voi intelege...

In cateva randuri, iar ma intrebam, si ma framantam ca de ce ar trebui sa existe oameni care conduc, care au masini din cele mai luxoase, care au cea mai frumoasa casa, care se ocupa cu afaceri, iar altii, au un amarat de job care de-abia au reusit sa-l obtina pentru a-si hrani si ibntretine familiile, si nelinistea intotdeauna imi macina gandurile, dar tot nu gaseam cel mai perfect raspuns..k

Ma gandeam ca poate aceasta e voia lui Dumnezeu, sau poate ca Lucrurile ar trebui sa stea altfel...si ma mai gandeam , ca daca as fi eu in controlul tuturor lucrurilor care se intampla, niciodata nu as fi fost in stare sa le controlez, sa le conduc, sau sa fac dreptate asa cum este corect.

Imi doream de foarte multe ori, ca vara sa fie mai racoroasa,sau iarna mai calduroasa, sau cautam solutii sa pot schimba totul in bine,desi mereu reuseam sa fiu dezamagit, trist, fara sa-mi dau seama ca toate lucrurile sunt drepte si se intampla exact asa cum le pregateste Dumnezeu.Chiar daca pare greu de crezut si uneori de neacceptat, exista un sens pentru tot ce se intampla...

Mi-am dat seama ca daca nu sunt platit mai bine pentru munca mea, poate din trei motive acest lucru se intampla, probabil nu am muncit cum trebuie, sau poate cel ce ma plateste nu este corect, in cazuri foarte rare,sau poate exista alt motiv care este si el in controlul lui Dumnezeu.

Mi-am dat seama ca daca trec printr-o suferinta, acest lucru nu se intampla pentru ca eu sa cad acolo de unde sa nu ma mai ridic, ci doar pentru ca sa ma intaresc si mai mult in credinta, fiindca odata cu suferinta mea, voi primi putere sa ies din ea sa o trec cu bine...Si de cate ori vreau sa ma plang de orice lucru marunt, sau mai dificil, incerc sa inteleg ca exista oameni care o duc mult mai rau, car si-ar dori sa primeasca toate binecuvantarile pe care le primesc eu, apoi imi dau seama ca sunt cu adevarat fericit, fiindca fericirea mea nu sta in tot ceea ce am sau in ce mi se intampla, ci doar in ceea ce eu sunt cu adevarat. Mi-am dat seama ca a cauta binele celor din jur, char si la locul de munca, a fi exemplu daruind din tot ce pot sa am mai bun, daruind dragoste si afectiune, pot deveni fericit, chiar daca niciodata nu voi primi in schimb nimic.

Apoi mi-am mai dat seama ca exista inimi care au cu adevarat nevoie de sprijin, de ajutor , mult mai mult decat as avea eu. Ajutand pe acesti oameni, eu voi deveni mult mai fericita, mult mai binecuvantata. Dar mi-am dat seama ca dincolo de toate aceste lucruri trecatoare, Dumnezeu e cu mine, si orice s-ar intampla in viata mea, eu sunt in siguranta, indiferent de imprejurari.