Numeri 13:25-33. „S-au întors de la iscodirea ţării după patruzeci de zile împlinite. Au plecat şi au ajuns la Moise şi la Aron, şi la toată adunarea copiilor lui Israel, la Cades, în pustia Paran. Le-au adus ştiri, lor şi întregii adunări, şi le-au arătat roadele ţării. Iată ce au istorisit lui Moise: „Ne-am dus în ţara în care ne-ai trimis. Cu adevărat, este o ţară în care curge lapte şi miere, şi iată-i roadele. Dar poporul care locuieşte în ţara aceasta este puternic, cetăţile sunt întărite şi foarte mari. Ba încă am văzut acolo şi pe fii lui Anac. Amaleciţii locuiesc în ţinutul de la miazăzi; Iebusiţii şi Amoniţii locuiesc muntele; şi Canaaniţii şi Hetiţii locuiesc lângă mare şi dealungul Iordanului.” Caleb a potolit poporul, care cârtea împotriva lui Moise. El a zis: „Haidem să ne suim, şi să punem mâna pe ţară, căci vom fi biruitori!” Dar bărbaţii care fuseseră împreună cu el au zis: „NU putem să ne suim împotriva poporului acestuia, căci este mai tare decât noi.” Şi au înegrit înaintea copiilor lui Israel ţara pe care o iscodiseră. Ei au zis: „Ţara pe care am străbătut-o, ca s-o iscodim, este o ţară care mănâncă pe locuitorii ei; toţi aceia pe care i-am văzut acolo sunt oameni de statură înaltă. Apoi am mai văzut în ea pe uriaşi, pe copii lui Anac, care se trag din neamul uriaşilor: înaintea noastră şi faţă de ei parcă eram nişte lăcuste.”

   După ce Domnul Dumnezeu a promis Ţara Canaanului poporului sfânt, după ce i-a vorbit de bine despre ţara făgăduinţei şi i-a prezentat-o în chip minunat, Domnul Dumnezeu i-a zis lui Moise: Versetul 1: Moise, uite, trimite nişte oameni ca să cerceteze ţara pe care am făgăduit-o tatălui tău Avraam, ca să nu te mai îndoieşti de cuvintele Mele nici tu şi nici poporul tău. Şi Moise a ascultat. Numai că iscoadele, după ce au cutreierat în lung şi în lat patruzeci de zile ţara Canaanului şi după ce au văzut cu ochii lor bogăţiile pe care Domnul Dumnezeu le pregătea pentru popor, au venit în faţa lui Moise şi au început să înegrească ţara, adică să vorbească de rău ceea ce Dumnezeu vorbise de bine. Au adus veşti descurajatoare, ca să înmoaie inima poporului. Ţara despre care Domnul le spusese că are râuri de miere şi lapte, adică belşug de binecuvântare, ţara din care iscoadele au mâncat pe săturate patruzeci de zile, au zis în auzul întregului popor: Ţara aceasta nu este aşa cum ne spunea Domnul despre ea. Nu este pomul la care să mergi cu sacul.

   Asemenea iscoade sunt şi în vremea noastră. Iscoade care zic: nu mai vindecă Domnul! Nu mai răspunde Domnul rugăciunilor. Ce atâta rugăciune?

   Sunt iscoade care zic: Nu vedeţi că nu se mai întâmplă nici o minune? Şi astăzi sunt iscoade care nu mai văd cu ochi buni lucrarea lui Dumnezeu. Aşa ca şi zece din cei doisprezece trimişi să iscodească ţara Făgăduinţei. Însă, iubite cititorule, eu una ştiu, anume, faptul că Domnul pe care noi Îl slujim este Acelaşi ieri astăzi şi în vecii vecilor. De aceea şi spunem: Preamărit să fie Domnul!

   El şi astăzi vindecă boli incurabile; şi astăzi mută munţii de probleme din faţa noastră ca noi să trecem biruitori şi fără mari eforturi, şi astăzi Domnul, nimiceşte uriaşii din faţa noastră. Nu trebuie decât să ne încredem cu toată inima în făgăduinţele Sale.

   De aceea te invit, suflete dragă să-ţi pui nădejdea şi credinţa în făgăduinţele nespus de mari şi minunate ale Mântuitorului Isus. Pentru că ceea ce a făgăduit îmlineşte fără nici o îndoială. Aşa cum îi promite lui Iosua în cap. 1:5 „Nimeni nu va putea să stea împotriva ta , cât vei trăi. Eu voi fi cu tine, cum am fost cu Moise; nu te voi lăsa, nici nu te voi părăsi.” Tot aşa ne promite şi nouă Domnul Isus. „Nu te teme de nimic, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare.” Isaia 41:10.

   Încrede-te din toată inima în Domnul şi nu te uita la „uriaşii” dinaintea ta, pentru că mai mare decât toţi uriaşii, mai mare decât toţi munţii de probleme, mai mare decât toate bolile, mai mare decât orice, este El, Domnul. Fii tare, îmbărbătează-te şi mergi biruitor pe urmele Mântuitorului şi priveşte numai la El. Niciodată la "uriaşii" care ar vrea să te-nspăimânte. Amin!