© Stolear Gicu
I. I Ioan la General
1. Contextul Istoric al cărții
Cartea I Ioan în limba greacă o găsim sub denumirea de ΙΩΑΝΝΟΥ Α adică Epistola Sobornicească a lui Ioan. Dovezile externe ale paternităţii cărţii 1Ioan arată că de la început epistola a fost primită unanim şi considerată text Biblic. Aşa a fost folosită de Policarp, care l-a cunoscut pe Ioan în tinereţea Sa, dar şi de Papias la începutul secolului al - II-lea, iar mai târziu de Irineu, care la cunoscut în tinereţea sa a atribuit-o în mod expres Apostolului Ioan. Toţi Părinţii Bisericii şi cei greci şi cei latini au acceptat paternitatea lui Ioan. Ştim că după înălţarea Lui Cristos Apostolul a rămas în Ierusalim ca unul din stâlpii Bisericii (Gal. 2:9) ,,Probabil că Ioan se afla în Ierusalim tot acest timp în care se petrecea conflictul local, care în consecinţă a dus la distrugerea templului în anul 70 d.H.”[1]Cartea 1 Ioan este cea mai veche scriere de apostoli Canonică, cel mai degrabă că ar fost scrisă în perioada anului 85-95.
2. Contextul literar al cărţii
În diferenţă cu Apostolul Pavel Ioan rar îşi argumenta anumite din propoziţiile sale. Şi această îngreuiază urmărirea coerentă logică a gândurilor sale. Legătura dintre idei, nu iese mereu în relief, o idee de obicei o idee trece spre o altă idee foarte lent, nevăzând clar diferenţa. Stilul şi vocabular Epistolei 1 Ioan sunt atât de similare cu cea de-a 4-a Epistolă, în cât cei mai mulţi teologi, recunosc că ambele au fost scrisă de aceeaşi mână. De asemene Epistola face uz de un vocabular limitat.
3. Împărţirea cărţii
Partea întâi: baza părtăşiei (1.1 – 2.27)
I. Introducere…………………………. 1:1-4 III. Atenţionarea părtăşiei……………2:7-14
II. Condiţiile părtăşiei………………. …. 1:5-2.14 1. Dragoste pentru lume …………2:15-27
1. Umblarea în lumină……….…1:5-7 2. Spiritul lui Antihrist ………….. 2:27
2. Mărturisirea păcatului ………1:8-2.2
3. Ascultarea de poruncile Lui….2:3-6
4. Dragostea fraţilor unii pentru alţii …2:7-14
Partea a doua : compararea părtăşiei (2:28-5:21)
I. Trăsăturile părtăşiei ………………2:28-5:3 II. Consecinţele părtăşiei ………………..5:4-21
1. Puritatea vieţii……………2:28-3:3 1. Biruinţa asupra lumii………………..5:4-5
2. Practicarea neprihănirii……3:4-12 2. Calea mântuirii……………………...5:6-13
3. Dragostea în fată şi adevăr…3:13-24 3. Călăuzirea în rugăciune…………….5:14-17
4. Testarea duhurilor…………...4:16 4. Eliberarea de practica păcatului……5:18-21
5. Iubiţi cum a iubit Cristos…….4:7-5:3
II. Textul Studiului
Pasajul luat din Biblia traducerea Dumitru Cornilescu: Pasajul ales şi propus pentru studiere este 1 Ioan 4:18 ,,în dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme, n-a ajuns desăvârşit în dragoste”.
Urmărind mai multe traduceri, nu s-au găsit mari schimbări, doar alte cuvinte puţin schimbate. Însă ar fi ceva de menţionat în propoziţia ,,pentru că frica are cu ea pedeapsa” şi anume sensul. În traducerea sinodală din limba rusă zice astfel ,,потомучто в страхе естъ мучение” o altă traducere modernă sub denumirea de Biblia fidelă de asemenea zice ,, pentru că teama are chin” privind în original s-ar traduce mo-ta-mo în felul următor ,,frica pedeapsă are” vedem aici o înlocuire de cuvinte în celelalte două traduceri al cuvântului (chin cu pedeapsă). Rezultă ca traducerea română este cea mai reușită. Cuvântul chin nu redă sensul original, şi un pic îndepărtează de realitatea înţelegerii adevărului.
2. Analiza structurii propoziţiilor
3. Diagramarea
în dragoste
nu este
frică
ci dragostea
desăvârşită
izgoneşte frica;
pentru că frica
are cu ea
pedeapsa;
şi cine
se teme,
n-a ajuns
desăvârşit
în dragoste”.
5. Analiza gramaticală
1Ioan 4 :18 |
Forma din text |
Forma lexicală |
Descrierea gra. |
Expli. înţelesului |
φόβος οὐκ εστίνεντη ἀγάπῃ ἀλλ᾽ ἡ τελεία ἀγάπη ἔξω βάλλει τὸν φόβον, ὅτι ὁ φόβος κόλασιν ἔχει, ὁ δὲ φοβούμενος οὐ τετελείωται ἐν τῇ ἀγάπῃ. |
Φόβος οὐκ εστίν εν τη ἀγάπῃ ἀλλ ἡ τελεία ἔξω βάλλει τὸν φόβον ὅτι κόλασιν ἔχει φοβούμενος τετελείωται |
οὐ εἶμι εν ὁ ἀγάπῃ ἀλλά ὁ τέλειος ἔξω βάλλω ὁ Φόβος ὅτι κόλασις ἔχω φοβεω τελειοω |
Subst; Caz.N; genul. masc; num. singular Adverb. Verb; mod. Indic; timp present; pers. a-III sing. Prepoz. Caz D. Articol; caz D; gen. fem; num. singular. Subst. caz. D; gen. Fem; num. Sing; Conjuncţie Art. Caz. N.gen. Fem. Nr Sing. Adj. caz. Nom. Gen. Fem. Num. Singular Adverb Verb; mod. Indic. Timp. Prez. Active; num. singular. Art. Caz acuz. Gen. Masc; num. Sing; Substa. Caz. Ac.num. Sing. Conjuncţie Subs. Caz. Acu. Gen Fem. Num. singular Verb. Mod Ind. Timp. Prez.pers a III sing. Verb; timp prez; caz. Nomi. Masc; num. sing Verb; mod Ind. Perfect pasiv; 3 persoana singular. |
Frică În dragoste dar Frică Prin A fi înfricoşat |
6. Analiza cuvintelor
,,în dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme, n-a ajuns desăvârşit în dragoste”.
· În – este o prepoziţie
· Dragoste – dicţionarul de la Oxford lămureşte în 13 foi acest cuvânt.
· Nu este frică – nu este teamă, nu există motiv de neliniştire, liber.
· Desăvârşită – ceva care nu mai poate fi perfecţionat.
· Izgoneşte frica – alungă teama, nu este supusă unei apăsări.
· Pentru că – deoarece, ca argument, ca lămurire.
· Are cu ea – deţine, poartă.
· Şi cine se teme – cine are teamă, cine nu este liber, are o povară
· N-a ajuns – nu ar fi apucat, nu-i apt de-a deţine
Este foarte interesant că lista celor condamnaţi pentru moartea veşnică din Apocalipsa se începe cu cuvintele ,,dar cât despre fricoşi” acum versetul nostru studiat zice în dragoste nu este frică, este acelaşi cuvânt care vrea să ilustreze un adevăr anume prin acest cuvânt. Deseori oamenii trăiesc cu o frică în suflet, legat de anumite lucruri spirituale, venirea Domnului etc. dacă noi zicem că-L iubim pe Dumnezeu, dar prin ce se vede aceasta prin faptul că împlinim poruncil Lui. Atunci nu ar trebui să existe frică astfel aceasta nu va fi o dragoste autentică, adevărată. Dragostea adevărată eliberează de frică. Dacă zici că iubeşti pe Dumnezeu dar în inima ta se ascunde frică atunci dragostea ta este înşelătoare. De ce ? pentru că frica poartă cu ea pedeapsa. Şi cine trăieşte cu frică se dă de înţeles că are mult de lucrat la desăvârşirea dragostei lui, nu ca şi cum dacă nu ai avea frică nu ai avea de lucrat la aceasta.
7. Schiţa pentru predică
,,în dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme, n-a ajuns desăvârşit în dragoste”.
Tema: Dragostea
Subiectul: Dragostea adevărată nu are frică
Schema:
1. Ce este dragostea adevărată ?
2. În dragoste nu este frică
3. Teama arată dragostea nedesăvârșită