Resursa adaugata de floridinmaracineni in 23/11/2011
Buna noastră dispoziţie este un dar făcut celorlalţi
Este interesant cum putem trece de la o stare la alta în numai câteva clipe. Suntem fericiţi, mulţumiţi, şi brusc primim o veste care ne dă cu totul peste cap.
Am învăţat un exerciţiu care mă ajută în astfel de situaţii.
Când aflu ceva care mă mâhneşte, mă gândesc la persoana sau la situaţia care mă îngrijorează şi îmi concentrez gândurile asupra Lui Dumnezeu. Îmi las sufletul în mâinile Sale şi spun:
" Tată, starea mea de proastă dispoziţie, chipul meu posomorât, aerul meu de iritare nu vor îmbunătăţi cu nimic situaţia. Eu abia am aflat această veste, dar tu ai ştiut de la început ce urmează a se întâmpla. Ai ştiut şi nu ai intervenit, ci doar ai lăsat lucrurile să curgă în voia lor. Eu te rog, Tată bun şi milostiv, fă încă o dovadă a iubirii Tale şi dă-mi puterea să fiu înţeleaptă, bună, îngăduitoare."
Când las lucrurile în mâinile Domnului, mă simt liniştită şi am certitudinea că totul se va rezolva în cel mai fericit mod. Totul se rezumă la a avea încredere în El deoarece ne-a spus să venim la El când suntem împovăraţi.
Şi doar având siguranţa că Dumnezeu îşi ţine promisiunea, Îi mulţumesc cu anticipaţie.
Şi deodată greutatea de pe suflet se ridică, capul mi se limpezeşte iar inima se linişteşte!
- Vizualizări: 1534
- Export PDF: 1
- Favorită: 1
- Comentarii: 5
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut complet
Domnul să te umple cu binecuvântările Sale şi astăzi. Multă pace
(Orişicare om greşeşte)
Tată, Tu, eşti Dumnezeul Mare
Astăzi, am o proastă stare
Pe nimeni n-am omorât
Am chipul posomorât,
Am în suflet iritare
Tu, eşti Dumnezeul Mare
Am aflat această veste
Dumnezeu mă mântuieşte
Ce se-ntâmplă doar "Tu" ştii
Tu iubeşti oamenii vii;
Te rog Tatăl meu milos
În Numele lui Hristos
Dă-mi iubirea Ta dovadă
Credinciosul să Te vadă;
Vreau să fiu mai înţeleaptă
Să fiu credincioasa dreaptă;
Bună şi-ngăduitoare
Sunt o simplă muritoare
Iar Tu, Tată, moarte n-ai
Şi vreau să ajung în Rai;
Vreau mai mult să Te iubesc
Zi de zi să-Ţi mulţumesc:
Mi-ai dat viaţa minunată
Ce purcede de la Tată;
Mi-ai dat tot ce îi frumos
Mi-ai dat pe Fiul Hristos;
Dă-mi te rog şi ascultare
Tu, mi-eşti Dumnezeul Mare
Fără Tine nici nu sunt
Sunt ţărână, sunt pământ;
Fără Tine nu exist
Sunt un suflet foarte trist
Foarte trist şi-ngândurat
Şi pe Tine Te-am rugat
Şi Te voi ruga mereu
Numai Tu, mi-eşti Dumnezeu
Numai la Tine, mă-nchin
Mă aplec şi spun: Amin.
mulţumesc şi pentru versuri!
este bine să ne corectăm unii pe alţii
la început nici eu nu am fost de acord, mi-a luat ceva timp să înţeleg că lucrarea pentru Domnul trebuie să fie desăvârşită, eram chiar întristată, revoltată,( am vrut să abandonez lucrarea începută) de atitudinile celor ce mă corectau însă Domnul mi-a vorbit şi mi-a spus că doreşte doar jertfă curată, doreşte recunoaşterea oricăror greşeli fie ele constând într-o simplă scriere
fiţi binecuvântat! (nici măcar nu sunt supărată!) dimpotrivă, sunt bucuroasă! sr. FF
Domnul de tine îi pasă;
Domnul m-a trimes la tine
Să-l aştepţi şi tu că Vine
Vine Domnul că-L iubeşti
Credinciosă te numeşti;
Vine Domnul că-i milos
Are Numele Hristos;
Vine Domnul c-ai Vegheat
Zi de zi L-ai aşteptat;
Vine ca să te răpească
Vine să te mântuiască;
Vine la cel credincios
Care crede în Hristos.
Draga mea Florica soră
Vei juca precis în Horă
Nunta Mielului primeşte
Pe cel care se zmereşte
Pe cel care a ştiut
Şi credinţă a avut
O credinţă că nu moare
Trăieşte-n-continuare
Viaţa nu e ce credem
Un suflet în noi avem
Care suflet este Viu
Şi este Domnului "Fiu"
Un "Fiu" care L-a iubit
Pe pământ s-a chinuit
A răbdat şi-a tot răbdat
Şi sufletul şi-a salvat.
Dragă soră, mulţi nu ştiu
Să iubească pe Cel Viu;
Se duc şi se rătăcesc
Se droghează, nu muncesc;
Se cred marii dumnezei
Recunosc că sunt Atei;
Nu citesc niciun Cuvânt
Cred că raiul pe pământ
Este-aici, printre gunoaie
Printre picături de ploaie;
Cred că lumea îi făcută...
"Foaie verde şi-o cucută";
Şi când merg la Dumnezeu
Şi vede c-a fost Ateu
Ţipă şi se îngrozeşte
Vede iadul cum trozneşte
Vede c-a avut dreptate
A fost Domn cu bunătate
L-a lăsat liber s-aleagă
Să Citească, să-ţeleagă
Să-nţeleagă despre rai
Că mori şi apoi e bai
Că iadul nu-i bucurie
Sau credinţa-i jucărie:
Să te joci fără să ştii
Printre morţi şi printre Vii.
Fii Florica, înţeleaptă
Diavolul atât aşteaptă
Veşnic este-mfometat
Se numeşte necurat
Te spurcă să fii a lui
Să fii moartă, alilui
Şi fuge când Domnul vine
Şi are grijă de tine;
Fuge, fuge, pe pustiu
Cunoaşte pe Domnul Fiu;
Ştie că are Puterea
Stăpâneşte tot: Averea
Tatălui, Nostru, Ceresc;
Şi ce-ţi spun, eu, nu greşesc
Îţi spun ca să nu greşeşti
Cumva să te rătăceşti
Căci ispita iute vine:
"Vino soră, te simţi bine
Vino să ne legănăm,
Credinţa s-o lepădăm;
Vino să facem prostii
Şi să avortăm copii;
Vino că nu e nimic
Ne iubim şi noi un pic;
Şi mai lasă-L pe Hristos
Eşti drăguţă, sunt frumos;
Vino că îmbătrâneşti
Şi nimic nu m-ai iubeşti".
Aşa zice necuratul
Şi tare scârţâie patul,
Şi eşti gata: ai murit!
De Domnul te-ai rătăcit
Domnul vine după tine
Pânge Domnul, plânge, vine:
Ai greşit, te va ierta
Nu a fost chiar vina ta;
Şi dacă te rogi frumos
Te iartă Domnul Hristos
Dar şi tu să Îl iubeşti
Să nu mai păcătuieşti:
Necuratul, cum se ştie
N-are "Apă" prin pustie
Şi se-ntoarce iar la tine
Să vadă: ispita ţine?
Dacă da, iute se duce
Altele şapte aduce:
Şapte demoni îndrăciţi
De prin oameni rătăciţi;
Nu cumva iarăşi să poţi
Pe pustie să îi scoţi.
Şi Domnul frumos ne zice
Oamenilor să explice...
Acest soi de draci nu iese
Necredinţa-n tine ţese;
Doar prin post şi rugăciune
Hristos Domnul ne mai spune;
Altcumva, cu neputinţă
Poţi avea... multă credinţă
Poţi Scriptura să o ştii
Poţi compune poezii
Fără post şi rugăciune
Nu găseşti tu iertăciune
Pentrucă, iar, ai greşit
Iarăşi, ai păcătuit;
Hristos te-a iertat odată
Mijlocit, la Sfântul Tată
Pentru tine S-a rugat
Şi tu Legea-i încălcat?
Toate au pe lume rost
Ne-a lăsat Crăciun şi post
Dacă ştii că ai greşit
Te-ai dus şi-ai păcătuit
Posteşte, cu rugăciuni
Roagă-te: face minuni;
Nu mai sta să te gândeşti
Du-te... şi te izbăveşti
Te mai iartă Dumnezeu
Dar să nu mai fii Ateu
Să devii un credincios
Slăvind, Numele Hristos
Un Hristos ce S-a jerfit
Şi pe Cruce S-a suit
Pentru tine, personal
Să te sui frate(soră)pe cal!
Să urmezi Mântuitorul
Şi să îţi salvezi, Poporul!
Poporul lui Dumnezeu
Eşti şi tu, şi el, şi eu;
Poporul merge pe cai
Urmează pe Domnu-n rai
Poporul nu are vină
La satana nu se-nchină;
Poporul ştie ce face
Poporul aduce Pace
Poporul are Lumină
Vine la Domnul, la Cină!
Vine "Casă" se Hrănească
Cu Hrană Duhovnicească;
Nu cu hrană trecătoare
Stricată şi muritoare.
Da, mănânci, ca să trăieşti
Faci mâncare, ciuguleşti;
Dar hrana ta sufletească
E Hrana Duhovnicească
O Hrană ce se pogoară
Necuratul ţi-l omoară;
Şi când Domnul te Hrăneşte
Sufletul ţi-l Curăţeşte
Să fii sfânt, ca Dumnezeu
Şi să Îl iubeşti mereu
Că degeaba te-ai rugat
De satana ai scăpat
Şi mâine, nu te mai duci
De alte prostii te-apuci:
C-ai văzut tu pe bogat
De credinţă s-a lăsat
Şi-i merge bine de tot
Îl doare pe lume-n cot
A uitat de pocăinţă
Şi-amplinit orice dorinţă;
Bea, mănâncă, se distrează
Bani şi bani, noaptea visează.
Draga mea, poate-ai Cules
Ispita ai înţeles
Ispita-i de multe feluri
Are diferite ţeluri
Ţelul principal va fi
La deces, când vei muri
Să n-ajungi la Dumnezeu
Ai murit, ai fost Ateu;
Vin oamenii, groapa-ţi sapă
Pun pământ şi te îngroapă;
Iar cel care-i credincios
Ne spune Domnul Hristos:
Vin îngerii,-l ţin pe braţe
Nu-ţi dă sufletul la... "raţe"
Se suie cu el în rai
Unde cu Isus să stai,
Iar cel care a băut
A mâncat şi n-a crezut;
Vede pe Isus Hristos
Se uită în Sus de jos;
Vede pe Florica sfântă
Şi din iad, aşa cuvântă:
"Doamne Isuse Hristosu'
Ai milă de păcătosul
Mă arde focul prea tare
Florica în rai nu moare.
Spune-i să mi-aducă "Apă"
Să m-astâmpăr, că mă "Sapă"
Mă "Sapă" la imimioară
Şi să mă scoată afară;
Dacă nu, mai am cinci fraţi
Beau, mănâncă,-s împăraţi;
Să se ducă să le spună
Să poarte pe cap Cunună
Să n-ajungă unde-s eu
Neiertat de Dumnezeu".
Şi Domnul Hristos Isus
Se uită la el de Sus,
Şi nu poate să-l salveze
Oamenii să-l viziteze:
Pe Domnul nu L-a iubit
Şi rămâne chinuit
Pe veci, chinul cel mai mare
Adică-n adâncul care
N-are-n veci, niciun sfârşit
Pentru cel nemântuit.
Iată de ce eu vă scriu
Să-L iubiţi vă rog pe Fiu,
Fiul poate fi în mine
Sau poate să fie-n tine;
Nu contează-n cine este
Tot credinţă se numeşte
Tot călare eşti pe cal
Chiar de eşti Penticostal;
Căci dacă ne duşmănim
Pe Fiul nu Îl cinstim;
Şi mergem la Judecată
Vedem pe "Iiubitul" Tată
Ce te-ntreabă: "M-ai iubit
Prin Fiul, te-ai mântuit?"
Şi deschide Cartea Vieţii
În virtutea Dimineţii,
Dacă-n Carte eşti notat
Tu ca suflet, ai scăpat;
Dar dacă nu eşti citit
Şi numele amintit:
Ai murit, şi e păcat
Să n-ai sufletul salvat
Când ai, uite... internet
Citeşti şi îmi scrii pe "net"
Oare ce-i aşa de greu
Să-L iubeşti pe Dumnezeu?
Vă aştept şi vă iubesc
Şi aici eu mă opresc
Pot să scriu o săptămână
Sau mai mult, chiar şi o lună;
Poate Dumnezeu mi-a dat
Cu versuri m-a Cununat
Să vă scriu, vă scriu frumos
Slăvind pe Domnul Hristos
Să credeţi, s-aveţi credinţă
Şi a Domnului... "Pocăinţă".
(Ca să nu repet... "Fiinţă")
Amin. 25.11.2011