Vă mai amintiţi de mine? Numele meu este "vorbirea de rău", sau "bârfa".

Eu nu am nici o lege, ucid fără să am vreo armă de război, zdrobesc inimi şi ruinez vieţi. Sunt deosebit de vicleană, cu cât îmbătrânesc, puterea mea, în loc să scadă, creşte. Am trecere la toate păturile sociale, sunt prezentă atât în casa săracului, cât şi în cea a bogatului, atât la şcoală cât şi la birou, dar cel mai bine mă simt la biserică. 

Acolo par cea mai nevinovată, dar reuşesc să fac mari ravagii!

Victimele mele sunt sortite pieirii, deoarece sub masca animozităţii eu nu am faţă care să fie văzută şi e imposibil să mi se dea de urmă.

Eu nu am nici un prieten adevărat. Pe toţi cei care m-au acceptat, i-am distrus.

Mie atât îmi trebuie, să arunc o pată asupra cuiva şi acela nu va mai fi niciodată ce a fost. Am ruinat biserici, am distrus familii, am dezbinat prieteni. Eu aduc nopţi albe, intrigi, certuri şi dureri de cap. Dcaă nu pot distruge, sunt mulţumită şi să creez doar suspiciune şi astfel obiectivul meu e pe jumătate atins. Îţi amintesc din nou, numele meu este "bârfa" şi stau la dispoziţia oricui, cu multă plăcere, oricând.

Dragul meu frate sau soră, înainte de a transmite o veste rea despre cineva, întreabă-te serios: "Este adevărată? Este nevătămătoare? Este necesară?!

Dacă NU este, n-o spune!