Am  inceput ziua cu bucurie... Soarele imi zámbea si razele lui ma mangaiau... Aveam in fata mea o noua zi in care trebuia sa aleg sa fiu omida sau fluture...

Omida, adica sa ma tarasc, sa fiu legata de tot ce e pamantesc, sa ma las afectata de tot ce e trecator, sau fluture, sa zbor plin de speranta si credinta spre zarile albastre la pieptul plin de dragoste al Tatalui meu ceresc...

Pe cand m-am decis sa fiu fluture deschid pagina mea de facebook.

Dupa cum bine stiti deschis dimineata si seara citesc si raspund la mesaje, postez si dau cateva runde dar nu-mi permit sa stau prea mult...

Cineva mi-a lasat un mesaj, i-am multumit si chiar i-am spus ca are dreptate apoi asa dintr-odata se cearta cu mine si imi spune ca nu e de acord cu unele din principile mele...

Desi nu i-a cerut nimeni parerea  ;)  continua cu cearta…

In momentul acela pregateam Meditatia zilei pe blog.

M-am gandit am doua variante sa ma ocup mai departe de munca mea sau sa-mi pierd timpul cu o femeie pe care nu o cunosc si nu stiu ce vrea, ce urmareste….

Binenteles ca decid sa-mi continui munca si am lasat-o sa vorbeasca singura desi nu e frumos   :)  dar e sanatos  :)

Ceea ce nu inteleg eu este de ce unii oameni au chef de cearta  :(

Exista atata libertate cat vezi cu ochii si unii se impun cu ideile lor de nu-ti vine sa crezi …

Oare de ce ?!

De ce trebuie sa cred si eu ca tine? Daca tu ai o oferta mai buna atunci invata cum sa o prezinti sa ma convingi ca ai dreptate dar niciodata nu te certa cu cineva ca nu crede ca tine…

Cand am inceput sa descoper frumusetea Cuvantului am impartasit si impartasesc cu toti bucuria mea, dar nu am cerut la nimeni sa creada sau sa faca ca mine pentru ca ”Ochii Domnului sunt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni.“ Proverbe 15:3… iar Duhul va convinge pe fiecare de pacat si va lumina pe oricine care se lasa luminat...

Odata am ascultat o marturie a unui frate scump care mi-a ramas bine in minte

Acesta zicea ca cä nu s-a certat niciodatä cu sotia lui si aveau ani buni de casnicie, dar eu ma gandeam e imposibil...

Fratele Nicolae Moldoveanu zicea cä la o ceartä e nevoie de douä persoane si el nu a vrut sä fie niciodatä al doilea iar cand sotia lui zicea ceva el se lua si pleca... Adevarate si frumoase sunt cuvintele din Biblie unde scrie ca ”Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. Proverbele 17:14 iar un alt proverb zice “Cearta este focul care cu cat mai mult se lungeste cu atat este mai greu sa-l stingi…”

Cuväntul “ceartä”sä-l transformäm intotdeauna in “ce artä!”, arta de a traii frumos  :)

Dacä vei sti sä faci aceastä impärtealä a cuväntului atunci vei putea sä umbli cäläuzit(a) de Duhul Päcii si ce minunat lucru e acesta!

Domnul Iesus Christos sä ne ajute pe fiecare care facem parte din familia Lui binecuväntatä…..

Timpul este un dar de aceea e important cum il folosim iar eu am decis

sa accept pe oricine in cercul meu de pace iar cine nu are pace sa ma lase in pace

E important ca timpul nostru pe net sa fie unul cat mai util mai ales ca nu e asa lung iar cine sta cu orele are probleme serioase cu exceptia ca lucreaza sau face ceva ce are nevoie...

Depinde de ce faci pe net dar e nevoie de atata calauzire cat nici nu ne gandim… sau nu vedem pericolul????

Egal ca stam mai mult sau mai putin, fiecare sa se cerceteze, important e sa fie un timp cu calitate… sa ne ajutam, sa ne indemnam, sa ne rugam unii pentru altii… sa fie locul unde sa ne relaxam, sa ne bucuram… nu sa ne facem dureri de cap….

Iar dacă iubeşte cineva cearta de vorbe, noi n-avem un astfel de obicei... 1 Corinteni 11:16

by parereataconteaza1.wordpress.com