Păcatul poate întrerupe relaţia dintre noi şi Dumnezeu într-un fel care periclitează aliniamentul trup, suflet şi duh. Mărturisirea restabileşte comunicarea cu Dumnezeu şi, totodată, alungă neliniştea, vinovăţia, teama şi alte obstacole ce stau în calea sănătăţii.

   Am menţionat conversaţia lăuntrică pe care toţi o purtăm la un nivel neauzit de cei din jur. Când mă lupt cu sentimentele de vinovăţie, găsesc acea conversaţie lăuntrică gravitând în jurul meu: tentative de a justifica pe căi raţionale sau de-a-mi explica purtarea, resentimente faţă de cei care au provocat o asemenea purtare, sentimente de autocompătimire şi remuşcare. Numai mărturisirea poate înlătura această preocupare excesivă pentru propria persoană şi îmi poate deschide spiritul la glasul blând al lui Dumnezeu.

   Ed Dobson, binecunoscutul pastor al Calvary Church din Grand Rapids, Michigan, s-a luptat cu ideea mărturisirii după ce a aflat că are scleroză amiotrofică, o boală terminală. "Când am fost diagnosticat, mi-am zis: dacă tot sunt pe moarte, vreau să mor cu conştiinţa curată şi cu relaţiile refăcute. Ştiam că erau oameni pe care i-am supărat, oameni la care trebuia să-mi cer iertare. Aşa că am făcut o listă şi am început să-i sun."

   Dobson provine din rândurile mişcării fundamentaliste şi din cercurile politice de dreapta ale Majorităţii Morale, dar ulterior s-a îndreptat spre o direcţie mai diferită, mai ales în încercarea sa de-a ajunge la comunitatea locală a homosexualilor. Când a aflat de boala lui, şi-a chemat colegii mai vechi - Jerry Falwell, Bob Jones, James Dobson (o simplă coincidenţă de nume) - şi le-a cerut iertare dacă i-a supărat cu ceva. După aceea s-a rugat cu conştiinţa curată şi  a simţit o nouă libertate în rugăciunile lui.

   Înlăturarea obstacolelor din relaţia cu Dumnezeu ne permite să facem un pas uriaş spre întregire şi însănătoşire. Şi putem avea încredere că Dumnezeu va răspunde întotdeauna unei rugăciuni de mărturisire cu o iertare garantată. Scrie apostolul Ioan: "Dar dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, cel neprihănit."

   Lui Jaime Cardinal Sin, arhiepiscopul catolic din Manila care a jucat un rol-cheie în revoluţia Populară din Filipine, îi plăcea să spună mereu povestea femeii care participase la audienţa săptămânală ca să-l informeze că primise un mesaj de la Dumnezeu. De câteva ori a dat-o afară, dar femeia continua să se întoarcă. În cele din urmă i-a spsu: "Noi, catolicii, avem reguli stricte în privinţa viziunilor şi mesajelor de la Dumnezeu. Trebuie să verific autenticitatea celor spuse de dumneata. Vreau să mergi înapoi acasă şi să-L întrebi pe Dumnezeu despre un anume păcat pe care i l-am mărturisit de curând în particular. Dacă Îl întrebi pe Dumnezeu şi El îţi dă răspunsul, voi ştii că viziunea dumitale este adevărată."

   Săptămâna următoare, femeia s-a întors, iar el a început s-o ia la întrebări, cu o uşoară nevozitate: "Ei, L-ai întrebat pe Dumnezeu de păcatul meu?"

"L-am întrebat."

"Şi ţi-a răspuns?"

"Da."

"Şii ce-a spus?"

"Dumnezeu mi-a zis că nu-Şi mai aminteşte."