Din roadă

Autor: Viorica Dragoi

Din roadă

Te ştiu că eşti Iubire,
Conturul Tău din nouri desenat
L-am zărit de fiecare dată,
Când m-ai păzit sau m-ai îmbrăţişat

Te ştiu şi Bucurie,
Chiar de ai plâns în Ghetsimani
Tu-ai suferit cu drag calvarul
Să aibă viaţă-n Tine cei sărmani

Te ştiu că eşti în Pacea
Ce-mi cântărește-n foc credinţa
Mă pune azi pe înălţimi
Şi-mi umple de-adevăr fiinţa

Te ştiu că eşti Răbdare,
Despovărat de griji şi îndoieli
În încercare eu primesc putere
S-alerg spre ţintă fără şovăieli,

Tu eşti Credincioşie
Pe-aripi de vultur m-ai purtat
Când obosit de aşteptare
Şi de săgețile-arzătoare
Spre cer privirea iar am ridicat

Te ştiu că eşti Blândeţe
Ce curge-n mine strop cu strop
Izvor ce-mi dă tărie,
Lăstarii plini de-amărăciune
Să-i tai senin şi-n Tine să-i îngrop

Ce dulce Bunătate!
Din groapă Tu m-ai ridicat
M-ai aşezat pe stâncă
Şi de păcate, de toate m-ai iertat

Eşti Facerea de Bine
Întipărită adânc în lut,
Desăvârşind prin duh şi cruce
Viaţa ce în noi ai început,

Eşti Înfrânarea Poftelor
Ce ține-aprinsă învierea!
Crucificat, dar încă viu,
Să nu-mi pierd printre spini vederea.