Asi dori sa incep aceste randuri salutandu-va :Pacea domnului Fie Cu Voi.

    Ma numesc Ioana am 20 de ani jumate, sunt din Jud. Cluj, citind multele marturii de pe site , am simpit nevoia de a va marturisi viata mea , parintii mei sunt crestini (penticostali) eu insa pe atunci nu-L cunosteam pe Domnul , ba mai mult faceam tot posibilul sa nu implinesc voia Lui ,parintii mei locuiau la sat fiind nevoita sa plec la scoala am locuit o perioada cu bunica mea ma''intelegem'' tare bine cu ea ma lasa sa fac voia lumii sa fumez sa beau de toate mizeriile acestei lumi ,tinand cont ca mama mea era impotiva acestor lucruri m-am indepartat foarte tare de ea.

        In iarna anului 2010 statem la o tigara cu bunica mea uitandu-ne la un film eram foarte nelinistita , agitata nici sa trag din tigara aceea nu aveam vlaga i-am spus bunicii plangand ''ceea ce iti spun eu acuma sa nu ii spui mamei.. eu asi vrea sa ma schimb'' .

        Eram genul de fata care avea esecuri in dragoste, eram scarbita de toti baietii nu gaseam unul a fie diferit , in acea seara i-am mai spus bunicii ''bunica eu daca mi-asi gasi un baiat pocait sa ma iubeasca cu adevarat si sa nu isi doreasca doar ceea ce vor toti..eu m-asi pocai pentru el''. povestea mea a continuat in ianuarie 2011 , mama mea se pregatea sa mearga la o evanghelizare intr-un sat apropiat ,m-a chemat cu ea (era o seara de sambata) am incepun sa ma inbrac  desigur in felul lumii si gandul meu era ca sa arat celor de acolo ca eu nu sunt ca ei..cercei, lanturi , bratatri,de toate cat de multe :( .

  Ajungand in biserica  a inceput Domnul sa imi bata la usa inimi plangeam cand ascultam cantari, plangeam cand ascultam predici ,insa inima mea tot de piatra era ,vedeam coru bserici tinerii cum Slaveau pe Domnu ce bucurosi erau atat de simpli fara cercei sau bratari zambeau continuu ,aveam inima zdrobita de durere, a trecut seara am plecat acasa nu am putut dormi toata noaptea auzeam doar cantari in capul meu , aveam o lupta continuu in acea noapte doar la viitorul meu ma gandeam .

    Duminica seara am intrebat-o cu o jumatate de gura daca pleaca la evanghelizare , a ramas uimita nu spunea nimic ,am inceput sa plang si i-am zis ''stiu ce iti este rusine cu mine de aceea nu vrei sa vin si eu '' insa eu intelesem gresit mama nu putea sa creada  ca doresc sa plec la adunare , de data aceasta nu eram asa de inpodobita nu aveam atatea lanturi cu mine. 

 La Biserica Domnul ma cerceta , pe sfarsitul programului de evanghelizare la ultima cantare toti stateam pe banci ascultand cantarea a unui frate (Domnul Sa Il Binecuvanteze) am simtit o pace in sufletul meu o liniste , m-am ridicat in picioare si am inceput sa plang in hohote , sa ridicat si sala in picioare 2 suflete sa-au perdat , afost o seara Binecuvantata , minunata Slavit Sa Fie Numele Domnului.

 De atunci viata mea s-a schimbat ...s-a transformat total ....

  Am sa scriu intr-o alta zi continuare vietii mele

                dar pana atunci va doresc Multe Binecuvantari , Har si Pace.

  va iubesc.