Este vorba de experiența de viață a vărului meu primar-T. P. V- mai tânăr decât mine cu zece ani, căruia în copilărie îi spuneam povești (îl mai și schimbam, uneori îi mai spălam și scutece). El a suferit intervenții chirurgicale numeroase și, în ultimii cinci ani, chiar și două transplanturi renale. Acum este un bărbat de 37 de ani, avocat, doctorand, căruia îi lipsește dimensiunea esențială a relației și împăcării cu Dumnezeu în Isus Cristos. Deși a înțeles că trebuie să existe Dumnezeu care, în chip miraculos, l-a ținut în viață. . . . . . Omenește vorbind, nu duce lipsă de nimic material, având servici bun, apartament și autoturism în București și, mai ales o iubită tânără, realizată profesional, sănătoasă și care abia așteaptă să se mărite cu el.

Istoricul medical e spus de el însuși.

ISTORIC MEDICAL  - T. V. P.

M-am nascut la data de 15. 12. 1977, la Craiova judetul Dolj.

Imediat dupa naștere manifestam stare febrilă, agitație și plâns excesiv. În urma controalelor de rutină efectuate în Craiova nu s-a descoperit cauza stării febrile.

Am ajuns, la doctorul Pesamosca pentru un consult. Acesta a reușit să stabilească diagnosticul: „Valvă de uretră posterioară”. (o malformație congenitală la nivelul uretrei ce împiedică eliminarea urinii).

Dupa formularea diagnosticului, am fost trimis la spitalul de copii „Grigore Alexandrescu”, sectia Urologie pentru investigatii. Pana la varsta de 6 luni am fost operat de dr. Nicanor Coban și s-a inlaturat valva de uretra ( inclusiv circumcizie ) s-a deschis si curatat vezica precum si ambii rinichi care fusesera afectati de hidronefroza ca urmare a refluxului urinar. Au fost operatii care au vizat curatirea si dezinfectarea intregului aparat urinar. ( N: A: Domnul i-a cercetat și curățit rărunchii! )

La varsta de 3 ani, la un control la acelasi spital “Grigore Alexandrescu”, s-a constat ca rinichiul stang este blocat, practic nu isi reluase functiile pana la acea data. S-a recomandat un control la 3 luni, dupa care urma sa se ia o decizie cu privire la acest aspect. Controlul la 3 luni nu a mai avut loc.

La varsta de 10 ani, am revenit la un control de rutina, la acelasi spital „Grigore Alexandrescu”. In urma investigatiilor a fost recomandata extirparea rinichiului stang care nu functiona si intrase in putrefactie. In luna Iunie 1987 am fost operat si a fost extirpat rinichiul stang. S-a recomandat reimplantare ureter drept dupa 6 luni. Nu a mai existat controlul dupa 6 luni.

In anul 2001 in decembrie, la varsta de 24 de ani, m-am stabilit in Bucuresti. Am inceput sa fac analize anual. Pana in anul 2007 creatinina a fost stabila la valoarea 2, 9 - 3, 2. , ureea 60 -70 iar colesterolul la 270 – 300. ( Creatinina normală este până la 1, 3 mg/dl, ureea normală pănă la 50 mg/dl).

In iulie 2007, la varsta de 30 de ani, analizele au indicat o creatinina de 4, 8, uree de 160 si un colesterol de 350 (normal până la 200-220mg/dl). La indemnul medicului de familie, am contactat un medic de specialitate nefrolog pentru interpretarea analizelor si investigarea cauzelor care au provocat majorarea valorilor mentionate. Asa am ajuns in evidenta medicilor de la Centrul de Transplant si Dializa de la Spitalul Fundeni, sub observarea dr. Dorina Tacu. Acolo am fost examinat de o echipa mixta de doctori urologi si nefrologi. S-a constatat o dilatare a ureterului drept pe intreg traiectul si o obstructie la intrarea in vezica. S-a recomandat reimplantarea ureterului pentru a elimina posibilitatea unui eventual refluzx ce ar cauza cresterea creatininei.

In data de 22 octombrie 2007 am fost operat de dr. Gangu Constantin, de reimplantare ureter drept. In urma reimplantului si a medicamentelor administrate creatinina s-a stabilizat la 3, 5.

La analizele din iulie 2010 creatinina a ajuns la 4, 8. In luna septembrie 2010, aflat la Monte Carlo, Monaco, am fost examinat de medicii de acolo. Acestia au propus implantarea unei nefrostomii pentru a ajuta rinichiul si a vedea parametrii de functionare. S-a urmarit inlaturarea posibilitatii refluxului ca si cauza cresterii creatininei. In urma implantarii nefrostomiei nu mi s-au administrat antibiotice. (La Monte Carlo-medici pentru bogătași! Câtă competență! -NA) La o saptamana de la implantarea nefrostomiei am facut analizele la un laborator din Nice, unde creatinina a indicat 5, 2. Medicii de la spitalul din Monaco au refuzat scoaterea nefrostomiei si au semnalat pericolul de septicemie. Aveam stare febrila – temperatura 39 de grade si frisoane.  (dar și-au declinat competența punându-mi în mână nota de plată=500 de euro pentru însămânțare de infecție- pielonefrită- pe rinichi unic! )

In aceste conditii am revenit la Bucuresti cu nefrostomia montata. La spitalul Fundeni, unde eram luat in evidenta, mi s-au administrat antibiotice si infectia a fost inlaturata. Mi s-a recomandat sa mai tin nefrostomia montata pentru a putea vedea eventualele ameliorari. Nefrostomia a fost scoasa la finalul lunii noiembrie 2010, cand creatinina era 4, 2.

La analizele din primavara anului 2011 creatinina inregistra o valoare de 4, 8. In iunie 2011 creatinina a inregistrat valori de 5, 5. In acest context medicul curant a recomandat efectuarea analizei cu numele de urodinamica. La aceasta analiza s-a constatat ca presiunea in vezica si presiunea jetului este de doua ori mai mare decat cea normal ca urmare a unui obstacol subvezical. Se presupune o lipsa de coordonare intre contractarea vezicii urinare si relaxarea sfincterului pentru eliberarea urinei (nu s-a dovedit ca acest fapt ar gerera reflux ).

La  data de 28. 07. 2011, valoarea creatininei a fost de 5, 7, si a continuat sa creasca pana in luna decembrie 2011 a ajuns la 6. 4.

Pe fondul unei stari de sanatate precare (care s-a dovedit ulterior a fi o viroza puternica) pe data de 30. 11. 2011 am facut o fistula pe partea inferioara a antebratului stang. Aceasta s-a oprit si pe 02. 12. 2012 am facut cea de-a doua fistula tot pe bratul stang, Analizele de la data de 24. 04. 2012 indicau o creatinina de 6.  

La inceputul lunii iunie 2012 creatinina a ajuns la 7. 02. La recomandarea medicului nefrolog am inceput hemodializa la data de 11. 06. 2012. Initiere in dializa s-a facut la spitalul Fundeni unde am facut primele trei dialize 11, 13 si 15. 06. 2012.

Pe data de 19. 06 2012 am fost transferat la centrul privat de dializa Dialmed. Acolo am avut multiple probleme de adaptare. Dupa hemodializa aveam dureri de cap, dureri musculare, sangerare pe langa fistule. Vineri 29. 06. 2012 la finalul dializei tensiunea a scazut brusc la 6. Mi-am pierdut cunostinta si am fost revigorat prin administrarea a 500 grame de ser. La dializa urmatoare de luni am avut dureri ale fistulei pe care medicii si asistentii de la Dialmed le-au pus pe seama acomodarii cu hemodializa. Miercuri, la urmatoarea dializa am spus ca durerile mainii stangi se perpetueaza, insa cauza s-a considerat a fi aceeasi care va trece odata cu acomodarea. Dializa de miercuri din motive pe care nu le-am inteles s-a oprit dupa 3 ore. In dimineata urmatoare Joi de dimineata am constatat ca fistula se astupase. Nu am reusit sa vorbesc cu cei de la centru de dializa.

Vineri de dimineata am ajuns la Spitalul Fundeni, unde in aceeasi zi am fost operat pentru desfundarea fistulei de catre dr. Oprea Izabela care a subliniat ca trombozarea fistulei a fost mai veche dat fiind multitudinea de cheaguri acumulate. (Trombozarea a inceput de la caderea de tensiune din urma cu o saptamana). (Putea muri prin tromb-embolie pulmonara! )

Pe fondul neajunsurilor pricinuite de hemodializa, am hotarat sa incep demersuri pentru transplantul renal. Astfel am facut analizele de compatibilitate cu mama. La scurt timp am aflat ca sunt compatibil cu mama si am hotarat de comun acord sa continuam investigatiile in vederea transplantului.

Pe data de 23. 07. 2012 am facut transplantul la Spitalul Fundeni. Din motive pe care nu le-am inteles rinichiul transplantat nu s-a vascularizat si nu a pornit. Am fost informat ca potrivit procedurii acesta poate porni cel mult in termen de 21 de zile de la transplant. Au fost administrate medicamentele specifice transplantatilor pe parcursul celor trei saptamani. Cu toate eforturile depuse vascularizarea si pornirea rinichiului nu s-a produs. Am reinceput dializa luni 30. 07. 2012, dupa ce mi s-a montat un cateter in carotida intrucat fistula se oprise din momentul operatiei de transplant.

Pe data de 13. 08 2012 a avut loc operatia de explant a rinichiului transplantat. Dupa 3 zile pe fondul anticoagulantelor administrate am facut hemoragie si la cateter si la plaga. Dupa acest eveniment a fost introdus un dren pe sub cusatura operatiei care se inflamase. Dezinfectarea se facea cu administrarea de apa oxigenata pe dren. In saptamanile care au urmat inregistram in fiecare zi temperatura intre 38 si 39 de grade. Intre timp am schimbat si cateterul presupus infectat.

Pe data de  03. 09. 2012, dupa ce mi s-au scos drenurile post operatorii cu exceptia drenului de sub plaga si dupa ce temperatura a coborat, am facut o noua fistula pe bratul drept (fistula a fost facuta de dr. Sorin Baila ).

Miercuri 03. 10. 2012 am facut dializa cu un ac in fistula si pe cateter. Vineri 05. 10. 2012 am facut dializa la doua ace pe fistula. In data de 08. 10 2012 am facut ultima dializa la Spitalul Fundeni.

Incepand cu data de 10. 10. 2012 am inceput dializa la centru Fresenius – Pajura. Eram inca slabit dupa interventii, hemoglobina era de 8.

Dupa o perioada de convalescenta indelungata pe 28 aprilie 2013 am plecat la Cluj pentru a comunica celor de acolo ultimele modificari ale situatiei medicale, deoarece cu exact un an inainte ma trecusem pe lista lor de asteptare pentru transplant. L-am intalnit pe dr. Luscalov caruia i-am inmanat toate documentele ce justificau istoricul medical. Si a ramas ca o sa fiu sunat daca va aparea un rinichi compatibil.

In data de marti 28 mai 2013 l-am intalnit pe dr. Lucan si in scurta audienta am fost evaluat pentru a se constata daca exista posibilitatea unui nou transplant. Au existat mai multe oportunitati pe grupa mea de sange.

Ca urmare a campaniei PRO TV “Exista viata dupa moarte”, s-au confruntat cu un aflux de organe ca urmare a schimbarii mentalitatii apartinatorilor cu privire la prelevarea organelor.

Vineri seara 14 iunie, ma aflam deja de 2 ore in dializa si m-a sunat doctorul Luscalov intrucat a aparut un rinichi potential compatibil. Pana cel tarziu a doua zi, sambata, la orele 5 dimineata a trebuit sa fiu la Cluj. Am ajuns in timp util, s-au facut analizele de rigoare si s-a constatat ca organele aveau o caracteristica genetica asemanatoare cu a mamei. Intrucat dupa primul transplant am capatat un anticorp impotriva donorului, nu s-a putut face transplantul deoarece exista posibilitatea rejectului.

Sambata  dupa amiaza, 22 iunie 2013,   am fost sunat de doctoral Luscalov pentru ca aparuse o alta compatibilitate. Era ora 3: 45 dupa amiaza iar eu ma aflam la mare, la Mamaia. Pana la orele 2 noaptea am ajuns la clinica la Cluj. Am inceput setul de analize. Pe la orele 10 s-a intrunit comisia cu analizele celor chemati pentru transplant.

DUMINICA, IN ZIUA DE RUSALII, pe 23 iunie 2013, la orele 11. 30 am primit vestea ca voi intra in sala de operatie, fiind compatibil (impreuna cu o doamna din Bucuresti) cu organele prelevate.   Transplantul a decurs bine. Seara am sunat-o pe Georgiana, (sora lui) care astepta la iesirea din sala de operatii. Apoi am vorbit cu mama, si apoi cu sefa de la birou.

In 5 zile creatinina a scazut de 9, 5 la 2, 5. Rinichiul insa nu avea diureza la parametrii normali. Conform politicii clinicii, in asemenea cazuri se intervine chirurgical pentru repozitionarea rinichiului.

LUNI 1 IULIE 2013, am trecut printr-o noua interventie chirurgicala prin care rinichiul a fost repozitionat in cavitatea iliaca. Aceasta nu avea dimensiunile si formele standard, deoarece purta sechele de la reimplantul de ureter din 2007 ( vezi deasupra). Reimplantul se vindecase incorect, cu trombozarea unor artere. Aceasta a facut ca si poziti ma rinichiului implantat sa nu fie cea standard.

Dupa aceasta interventie nu am reusit sa-mi dau seama ce diureza aveam, dar dupa 3 zile mi-a crescut creatinina la 4. La solicitarea dr. Lucan, la Institutul Clinic a venit sa-mi faca o ecografie mai complete Dr. Duda. Acesta, impreuna cu dr. Adrian Barbos, a identificat cauzele.

VINERI 5 IULIE 2013 am suferit o a treia interventie chirurgicala, prin care s-a umblat inclusiv la artera renala pentru inlaturarea unei tromboze. Artera fiind intr-o pozitie improprie putin obturata, avea si un debit aproape de maxim. Dupa aceasta interventie am ajuns in 3 zile la creatinina 1 si apoi 0, 9. Am avut insa o problema cu vasele limfatice, care nu s-au inchis imediat.

Cu fiecare interventie a mai fost implantat cate un dren. Au fost si cateva infectii. Cu toate acestea, pe data de 08. 08. 2013 am fost externat. Desi slabit, ma simteam foarte bine si eram extrem de constient de minunea care mi se intamplase. (NA: Slăvit să fie Domnul! )

Am fost la controale si, pana azi 08. 09. 2013, valorile sunt bune. Vasele limfatice si plaga sunt ok. Iar eu ma tin de medicatie si ma feresc de raceli si efort fizic. Am luptat prea mult ca sa am o viata normala, ca sa nu fac tot ce-mi sta in putinta sa mentin aceasta stare.  

-----------

In cursul lunii septembrie 2013 am constatat ca incep sa am discrete dureri de cap. Acestea devin din ce in ce mai dese correlate cu o crestere a tensiunii. Treptat apare si o tuse seaca. Pe 1 noiembrie medicul de familie recomanda un control cardiac, tusea fiind cardiaca; tensiunea a ajuns la 18, dureri de cap, ameteli si tuse.   Pe 4 noiembrie 2013 am fost la controlul lunar la Cluj. Se fac inclusiv investigatii la Institutul Inimii. Se identifica o usoara insuficienta cardiaca. Am fost lasat sa plec la Bucuresti cu recomandarea de a fi cosnultat si urmarit de un medic cardiolog din Bucuresti.

Am facut investigatii la Spitalul Fundeni unde, desi nu am fost internat, am primit o prescriptie de medicamente pentru tensiune. Aceasta se mentinea totusi crescuta, tusea devenea din ce in ce mai densa chiar suparatoare.   Vineri 15. 11. 2013 am primit rezultatul analizelor si creatinina a ajuns la 2, 5 si urea la 108. Le-am trimis pe mail la Cluj si am fost chemat urgent de medicii de acolo.

Intre 16 si 29. 11. 2013 am fost internat la Institutul de transplant. Dupa o saptamana de investigatii urologice, nefrologice, cardiace si de plamani, plus o biopsie de piele (dr. Elec) intreprinsa pe data de 20. 11. 2013, s-au constatat urmatoarele: stenoza artera renala, functional doar 20%, acumulare de lichid in pleure, insuficienta cardiacă de gradul II. Procedura propusa de remediere: se remediaza afectiunea arterei renale prin implantarea unui stend, iar odata vascularizat normal rinichiul si reluata functia renala, daca va persista tensiunea se va intrerupe fistula si daca nici dupa acest procedeu nu va ceda, se va face interventia pe cord.

Intrucat statul pe spate genera tuse excesiva, ce facea imposibila interventia de implantare a stendului, s-a facut la Institutul de transplant in 26. 11. 2013 o punctie (dr. A. Barbos) prin care s-au eliminate 800 de mililitri de lichid din pleura dreaptă. Odata cu aceasta interventie tusea seaca a disparut.

In data de 27. 11. 2013 a avut loc interventia la artera renala angiographic, prin artera femurala stanga. Intrucat stenoza arterei renale era accentuata, nu s-a putut implanta stendul, s-a dilatat artera cu balon cu aer in proportie de 66%, fapt ce nu afecta fluxul sanguin. EFECTE ale vascularizarii normale a rinichiului: in urmatoarele 20 de ore am consumat 2, 5 litri de apa si am eliminate 6, 5 litri, tensiunea arteriala s-a stabilizat la 12, 5, pulsul a devenit normal, sub 100. Creatinina a coborat de la 2, 5 la 1, 4 ureea, de la 170 a coborat la 70. A doua zi s-a facut monitorizarea diurezei, analizele (creatinina 1, 7 si Ureea 40 ) si am fost externat in stare buna.

Pe 09. 12. 2013, in urma analizelor, creatinina este de 0, 9 si urea de 40.  

P. T. V.

În continuare, la 18 luni după aceste „aventuri medico-chirurgicale”, vărul meu este bine, În urma rugăciunii constante a mamei lui și a unei verișoare, a ieșit dintr-o organizație politico-religioasă ocultă unde activa în perioada cu Monte-Carlo. Acum, sperăm să se pocăiască. Vă rog, cine are pe inimă să se roage pentru el! Noi nu putem înțelege lucrarea lui Dumnezeu, de exemplu de ce nu i-a funcționat rinichiul de la mama lui și cum de  i-a rămas rinichiul de la un donator mort într-un accident. . .