Un strigat precum al profetului in pustie, un psalm al durerii dar si al iubirii de frate si de sora, al celor necajiti si amarati care asteapta primavara dupa o iarna lunga. Fie ca Domnul sa mangaie si sa consoleze inimile celor in suferinte si nevoi, spre marea Sa slava!

Pentru mine, personal, nu este deloc o noutate ceea ce citesc...locuind în prezent în ţară, le văd, le palpez, le trăiesc într-o adâncă stare de tristeţe, toate acestea! România este o ţară bolnavă spiritual! Prin V.T. Domnul spune că a văzut răutatea şi murdăria slujitorilor falşi chiar şi în locaşurile de închinare; puţini mai sunt slujitorii ce-şi iubesc cu adevărat enoriaşii făcându-le descoperite adevărurile sfinte! Deşi se nădăjduieşte, se speră, la unitatea de credinţă, aceasta e mult prea departe... unii ţinând cu pumnii strânşi de 'credinţa strămoşească' acum aşa de denaturată şi murdară... Dragostea de ţară, de aproapele ar putea exista doar dacă oamenii ar cunoaşte Cuvântul! Dar ei nu cunosc aproape o iotă din cele scripturale; pe yutoube sunt multe reportaje-interviuri în urma cărora se demonstrează evident starea jalnică a românului el, necunoscând nici măcar semnificaţia marilor sărbători religioase din calendare! El ştie că la Paşti si la Crăciun, trebuie să mănânce mai mult şi mai bine, să bea cât poate duce, să 'aiureze în prezenţa timpanelor zăngănitoare' ce-i stârnesc pofte de neimaginat... slujitori ai Domnului consacraţi ies la răspântii strigând Adevărul şi oferind gratuit Biblii de care românul fuge ca de un foc neştiind că în curând, 'un foc mistuitor' le va judeca nepăsarea şi ignoranţa; sau, poate ca unii o ştiu dar le place jocul de-a viaţa şi de-a moartea... rudele credincioşilor împăcaţi cu Dumnezeu hulesc si batjocoresc fără ruşine 'frumosul nume' de 'copil al lui Dumnezeu'. Da, românul se plânge că este sărac şi este un adevăr el este un sărac spiritual dar şi material din pricina cheltuielilor nejustificate, abuzive pe lucruri care nu hrănesc... textul dumneavoastră sora Sanda este un nou strigăt al disperării, al nevoii urgente de recunoaştere a acestei stări de întuneric si mizerie... este un text incomod, l-am văzut postat si pe facebook (nici nu ştiu câţi l-au luat în seamă, câţi l-au înţeles şi apreciat...) şi am încredinţarea căci el a 'gâdilat urechile' unora... mulţumiri Duhului Sfânt de puterea şi curajul date pentru 'strigarea' celor scrise mai sus. Fie ca durerea simţită de dumneavoastră să cuprindă întreaga Românie!

Mulțumesc frumos soră Florica Ficard și frate Mihalache Marin pentru sustinerea celor scrise de mine, pentru completarea atât de binevenită și însoțirea în slujire.Dumnezeu să asculte durerea noastră, să ia aminte Îl rugăm ,ca România să fie vindecată de tot răul.
Fiți binecuvântați!

Subscriu la cele postate de catre sora Flori si nu pot ss spun in plus decat:"Sa ne culcam in rusinea noastra si sa ne invelim cu ocara noastra, caci am pacatuit impotriva Domnului! Cred ca este vremea trezirii pt poporul Domnului, vremea pocaintei in sac si cenusa...