Coreea de Nord este una dintre țările în care creștinii sunt cei mai persecutați. Eu cred că fiecare dintre noi, cînd este în necaz ar dori ca cineva să se roage pentru necazurile sale. După cum este scris:  

Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Prorocii. (Matei 7:12)

Mai jos detalii despre Coreea de Nord și despre creștini.

COREEA DE NORD (13-19 aprilie 2014)

– se află în estul Asiei

– are o populație de 24,5 milioane locuitori, din care 300 000 sunt creștini

– religia oficială: ateism

– formă de guvernare: dictatură comunistă

– 15 aprilie este Ziua Soarelui, ziua de naștere a întemeietorului dictaturii comuniste în Coreea de Nord(Kim-II Sung), ziua cea mai grea pentru creștinii din Coreea de Nord

– 15 apriie 1912 este începutul erei nord-coreene

– Coreea de Nord mai este numită și “iadul de pe pământ”

1. TURIȘTII

– Nici un om nu poate intra în Coreea de Nord fără aprobări speciale.

– Orice turist va fi însoțit tot timpul de un, , traducător”, care va avea controlul asupra lui.

– Nici un turist nu poate merge unde vrea prin Coreea de Nord, decât acolo unde-i permite însoțitorul.

– Fotografiatul și filmatul este permis doar în locurile stabilite de oficialii din Coreea de Nord.

– Nu au voie să vorbească cu coreenii.

– Nu au voie să dețină telefoane mobile. La aeroport predă telefonul, primește un bon și apoi la plecarea din țară îl primește înapoi.

2. POPULAȚIA (la modul general)

– 24,5 milioane locuitori, dintre care peste un milion sunt soldați.

– Coreenii nu au voie să circule dintr-un oraș în altul, decât cu aprobări speciale.

– În fiecare casă sunt tablouri cu Kim II-Sung și Kim Jong -II, tablourile fiind cele mai prețioase și protejate valori din casă.

– Fiecare om trebuie să poarte insignă cu Kim II-Sung.

– Orice om care nu se închină „liderului suprem”, care refuză să participe la ceremonii în cinstea lui sau care nu respectă regulile impuse de guvern, este considerat inamic și va ajunge în lagăr sau închisoare.

– În fiecare casă trebuie să funcționeze tot timpul radioul, oprirea lui este interzisă, eventual poate fi dat încet.

– În fiecare casă sunt receptoare, prin care conducerea vorbește cetățenilor.

– Sunt total decuplați de la ceea ce se întâmplă în lume, în afara Coreei.

– Coreenii au voie să părăsească țara (au voie să meargă în China) doar cu aprobări speciale și cu garantarea întoarcerii. Dacă nu se întorc în țară, 7 rudenii apropiate vor fi executate.

– Oamenii nu au voie să asculte post de radio străin (Coreea de Sud emite pentru cei din Coreea de Nord). Dacă sunt prinși că au ascultat, sunt considerați inamicii statului și toată familia merge în lagăr sau închisoare.

– Salariul mediu în Coreea de Nord este de aprox 75 $ / luna( 900$ / an). Aceasta în timp ce fostul președinte Kim Jong-II cheltuia 700 000 $ pe an, pe coniac de lux.

– Sunt extrem de săraci și mulți dintre ei se hrănesc cu rădăcini, iarbă și scoarță de copac, iar unii au ajuns să mănânce cadavre umane.

– Între 1990- 1995, aproximativ 2-3 milioane de coreeni au murit de foame.

– Conform rapoartelor ONU, aproximativ 16 milioane de nord-coreeni suferă de alimentație insuficiență, rată ridicată de malnutriție și probleme economice profunde.

– Dintre cei puțini care reușesc să fugă în China (în Coreea de Sud e imposibil), cei mai mulți sunt prinși de patrulele chineze și repatriați (aceasta însemnă lagăr pe viață sau execuție). O parte din ei sunt abordați de persoane care le promit un loc de muncă, numai că locul de muncă pentru femei este prostituția, iar pentru bărbați este muncă pentru traficanții de droguri sau infractori; o parte stau ascunși cu teamă să nu fie prinși; iar o parte din ei pornesc pe TRASEUL ASIATIC. Este un traseu secret, prin care străbat China, trec în Laos (atât China, cât și Laos trimit înapoi în Coreea de Nord pe fugari) și apoi ajung în Tailanda, unde pot cere azil și de acolo ajung în Coreea de Sud, America sau Europa. Traseul asiatic este de 3200 de km, care sunt străbătuți cu trenul (ascunși în tren) aprox. 40 de ore și pe jos, prin junglă, mlaștini și păduri, fugarii riscând să fie prinși sau să-și piardă viață datorită drumului anevoios. Aprox. 15 mii de coreeni au parcurs acest traseu.

– În Phenian sunt 4 “biserici de prezentare”: una ortodoxă, una catolică și două protestante. Acolo sunt duși turiștii pentru a le vizita și a înțelege că religia e liberă în Coreea de Nord.

– Religia oficială se numește Juche, care se bazează pe un fel de pervertire a trinității și anume Kim II-Sung este considerat dumnezeu tatăl, Kim Jong-II este dumnezeu fiul, iar spiritul religiei juche este cel care îi unește pe nord coreeni.

3. CREȘTINII

– Înainte de 1945 aproape 50 % erau creștini.

– Phenianul era numit Ierusalimul estic.

– Între 1945- 1950 a fost uciși toți liderii creștini care au fost găsiți.

– Se estimează că în prezent în Coreea de Nord sunt aproximativ 300 000 de creștini, care fac parte din Biserica subterană.

– Creștinii sunt considerați “cea mai mare amenințare împotriva statului”.

– Dacă un om este prins cu Biblia, are două variante: 1. este exacutat și 2. dus în lagăr împreună cu toată familia. Multe execuții se fac în public.

– Creștinismul este interzis cu desăvârșire. Orice om care este găsit practicând credința în Isus, este destinat lagărelor.

– În lagăr creștinilor li se interzice să privească în sus și mai ales înspre cer, pentru că de acolo le vine superstiția lor (credința). Sunt obligați să umble întotdeauna cu capul în pământ.

– Unii nord coreeni trec granița ilegal în China și acolo se convertesc, apoi se întorc cu orice risc să le spună celor de acasă despre credință. Dacă sunt prinși la întoarcere, prima întrebare care li se pune la interogatoriu este dacă în China s-au întâlnit cu misionari.

– Creștinii din Coreea nu cer să ne rugăm pentru ei ca să fie scăpați, ci să aibă îndrăzneală să Îl mărturisească pe Cristos.

– În Coreea de Nord, în fiecare an aproximativ 10 000 de creștini plătesc cu viață prețul credinței lor în Isus, devenind martiri.

– 2014 este al 12-lea consecutiv în care Coreea de Nord ocupă primul loc în clasamentul primelor 50 de țări în care sunt persecuții.

– Persecuțiile pe care le suferă creștinii din Coreea de Nord nu pot fi comparate cu persecuțiile din nici o țară din lume, sunt mult mai mari decât în orice țară din lume.

4. LAGĂRE

– Unele sunt foarte mari, aproximativ 50/40 km, sunt în munți și sunt păzite de soldați cu arme și câini și încercuite cu garduri cu curent.

– Se lucrează în mine, la făcut ciment etc. , fără să aibă vreun echipament de protecție.

– Unii sunt condamnați pentru un timp limitat (mai scurt sau mai lung, iar alții pentru toată viața). Foarte puțini reușesc să supraviețuiască, chiar dacă au doar 2 ani de condamnare.

– În prezent sunt aprox. 200 000 de oameni închiși în lagăre.

– Programul de lucru este de la 4-20,7 zile pe săptămână, cu două pauze. Iar de la 20-22 este program de reeducare (acesta este programul oficial, dar cel real este mult mai încărcat). Reeducarea înseamnă memorarea discursurilor liderilor, în caz că nu reușesc să memoreze, nu se culcă până nu memorează.

– Bărbați, femei, copii, toți sunt scoși la muncă.

– Femeile sunt violate regulat.

– Mulți nu știu de ce sunt în lagăr. Sunt luați de pe stradă, din casă și duși în lagăr, fără să fie judecați sau să li se spună care-i vina.

– În Coreea de Nord se aplică regula TREI GENERAȚII introdusă de Kim II-Sung. Dacă cineva este considerat inamicul statului, este dus în lagăr el și trei generații care au legătură cu el, inclusiv tot neamul, pentru ca să se distrugă complet sămânța inamicului.

– După ultimele estimări, în lagăre sunt între 60 000- 80 000 de creștini.

CUM SE MOARE ÎN LAGĂR (Peste 2 milioane de oameni au murit în lagăre. 1,6 milioane au murit doar în timpul lui Kim II-Sung)

1. Jumătate din cei ce mor, mor de foame.  

– mâncarea oficială pe care o primesc în lagăr este 200 g făină de porumb fiartă cu apă și sare, mâncarea pe zi. Porția aceasta o primesc dacă reușesc să-și îndeplinească toate sarcinile și se scade din ea în funcție de cât și-au îndeplinit.

– Pentru a nu muri de foame, mănâncă șobolani, șerpi, broaște, insecte și chiar boabe de porumb din excrementele animalelor.

2. Mor în urma bolilor
– Prizonierii au dreptul doar la un schimb de haine, indiferent de temperatură de afară sau de durata condamnării.

– Nu li se dă săpun.

– Au voie să se spele într-o luna de trei ori pe față.

3. Mor în urmă torturilor și a bătăilor

– Bătăile și torturile până la moarte sunt acțiuni cotidiene. “Am văzut o fată care a fost prinsă că a furat câteva boabe de porumb pentru a le mânca, și a fost bătută până a murit”, a mărturisit cineva. “Am văzut oameni bătuți cu bâte până le-au sărit ochii din cap”.

– Creștinii sunt legați de șinele de cale ferată, iar locomotivă îi tăie în două.

– Torturile la care sunt supuși creștinii în lagăre sunt de neimaginat și nerecomandat să fie prezentate.

4. Mor prin execuții

– Când cineva este executat, sunt aduși mai mulți prizonieri să asiste la execuții, pentru a înțelege că nu-i de joacă cu sistemul din lagăr.

– Când sunt executati părinții (unul sau ambii), copiii, indiferent cât de mici sunt, sunt obligați să privească execuțiile.

5. Mor în testele chimice și biologice

– În lagăre se testează armele chimice și biologice pe prizonieri. “Am văzut o familie întreagă pusă la teste, părinți și copii. Am văzut cum se sufocau; am văzut cum părinții se luptau în disperare să facă respirație la copii; am văzut cum mor în chinuri groaznice”, a mărturisit o persoană care a reușit să scape din aceste lagăre.

Sursă:  www. stiricrestine. ro