Ingaduie Dumnezeu suferinta?



1 Petru 4:12,13

De- a lungul secolelor , si miilor de ani in scurgerea timpului oameni atat buni

cat si rai crestini si necrestini, nu au fost scutiti de durere si suferinta (au

avut parte) Unii mai mult, altii mai putin.

O intrebare care a framantat si framanta inca mintile oamenilor, a

suferintelor si a celor din jur a fost si este: ESTE PREZENT DUMNEZEU ATUNCI

CAND SUFERA OMUL? ESTE INTETRESAT DE DUREREA FAPTURII LUI , A CRATIEI LUI ?

Sunt diferite suferinti si dureri, ca de exemplu: pierderea celor dragi prin

diferite tragedii, boli, pierderea sanatatii, pierderea copiilor, soti sotie

etc….

Se poate spune ca au dreptul sa vorbeasca despre suferinte doar cei ce au

experimentat-o. In primul rand suferinta si rezultatele ei sunt relative. Fiecare

persoana o traieste diferit. Multii nu pot pricepe suferinta celuilalt deoarece

pentru ei durerea nu are aceiasi greutate. Care este reactia noastra la

problemele vietii si a incercarilor, a bolilor, a durerii? Reprezinta veritabila

masura a credinteti?

Problema suferintei afectateaza orice religie, mare sau mica si orice gandire

umana. Dar cred ca orice crestin ar trebui sa fie capabil sa isi raspunda singur

la aceasta intrebare. Insa adesea nu putem. Oamenii sunt inclinati sa dea vina pe

Dumnezeu cand lucrurile merg rau. Uneori o fac din cauza bolii sau unei tragedii

neasteptate.Toate aceste esecuri sunt puse pe seama lui Dumnezeu…..

Intr-un moment sau altul cu toti poate ne-am indoit de puterea lui Dumnezeu de a

a ne sprijinii si ajuta. Insa este cu totul altceva cand dam vina pe El pentru o

serie de evenimente negative.

Dealungul anilor am avut harul, ocazia sa calatoresc in multe tari: Europa, Africa

si in multe alte locuri. Am stat in jurul oamenilor aflati in mari suferinti si

dureri. Ma simteam neajutorat si vinovat. Le observam tresaturile fetei crispate

de durere si nu puteam patrunde in lumea durerii lor. Puteam doar sa observ de la

distanta. Orice incercam sa spun era nepotrivit. Inca din anii copilariei imi

puneam intrebari daca Dumnezeu vede si este present la suferintele oamenilor, si

la durerile lor si acest gand a inceput apoi sa se contureze tot mai mult pana

cand am inteles adevarata valoare a suferintei si durerii.

Am crescut intr-o familie cu 11 copii, tatal meu fiind pastor al unei biserici

de pe Valea Muresulul iar mama era vas de lucru, oameni tematori de Dumnezeu,

devotati lucrarii lui, fondatorii biserici penticostale din Ludus.

Din casa familiei cu trei camere a spart peretii si din doua a format casa de

rugaciune. Inima lor pulsa cu tot ce aveau doar pentru Dumnezeu, desi erau foarte

saracii. In casa de pe malul Muresului cantarea si rugaciunea nu era lipsita. Dar

s-a intamplat ca in toamna anului 1968 avea sa vina primul val de durere

neasteptat peste familie. O noapte rece de toamna incetosata din Noiembrie- avea

sa deschida rani adanci si o durere de nedecsris peste intreaga familie dar cel

mai mult peste sora Ana Matasaru si fratele Stefan Matasaru, parintii mei.

Fata cea mai mare dintre cei unusprezece copii, in vartsa de 20 de ani, care era

neobosita cantant si recitand poezii, era singura sursa lucrand la intretinerea

celorlalti copii, a lecand la o nunta intr-un sat apropiat cu un alt grup de

frati si surori. Se intampla un accident neasteptat:  masina cade  in raul Mures, in

mijlocul noptii pe cand se intorceau de la nunta.

Mor prorocii, vazatori , slujitori. Raman in unele familii cate 14 copii orfani, in altele raman vaduve,

soti indurerati, iar dintre ei pleaca la Domnul si Lidia sora noastra in timp ce

canta ultima cantare "am vazut adancul marii" .

Apoi s-a asternut linistea peste apa Muresului.

S-a pus intrebarea de cei din jur: INGADUIE DUMNEZEU DURERE SI SUFERINTA ?

Mintea mea de copil era plina de intrebari.

OARE UNDE ESTE DUMNEZEU CAND MOR SFINTII LUI?

Au trecut anii iar mama se imbolnaveste de o boala necrutatoare inainte de

vreme. Sub ochii nostrii era macinata de durere zi de zi. Din nou ne-am intrebat

si spuneam cu lacrimi in ochi. DOAMNE APROAPE TOATA STRADA ASTA TE BLESTEAMA SI TE INJURA

MULTI DINTRE EI TRAIESC IN NELEGIUIRE…. NU AU NICI O DURERE SI FAMILIA NOASTRA

CARE TE LAUDA, MAMA CARE A TRAIT O VIATA DE SFINTENIE DEOSEBITA SE MISTUIE DE

DURERE SI CHIN ! OARE ATAT DE DEPARTE E CERUL TAU CA SA NU VEZI DUREREA EI ?

Erau intrebari neintelese al unui adolescent.

Au trecut anii iar in primavara anului 2005 in Atlanta , Georgia pe cand ne

bucuram de toate binecuvantarile Lui Dumnezeu, pe cand eram siguri ca eram

preaiubiti de El un telefon, o veste trista a umbrit fericirea familiei, inimile

au fost zdrobite de durere si calvarul suferintei si dureri au lasat rani si

ruine interioare care nu se mai vindeca pana vom pleca acasa. Fata cea

mare, Rebecca in varsta de 15 ani avusese la cateva strazi de casa un accident de

masina. Ajunsi imediat acolo ingenunchiati de durere am strigat la Dumnezeu si am

spus Doamne sunt copilul Tau, slujitorul Tau, am nevoie de Tine!  Insa in acele

moment cerul s-a inchis iar Dumnezeu a lasat durerea in inimile noastre, ca mai

tarziu sa aflam raspunsul. Valul durerilor continua la trei luni dupa plecare

neasteptata a fetitei la Domnul, sotia se imbolnaveste de cancer, iar doctorii nu ii

dau nici o sansa. Durerea si suferinta se marea in fiecare zi, insa Cel care are

ultimul cuvant cand totul se naruie si nu mai exista nici o speranta a intervenit in indurarea Lui si a

vindecat-o. Multumnim lui Dumnezeu pentru aceasta!

Fiind confruntat cu realitatea am recunoscut ca durerea are un rol pozitiv si

util, cel putin in unele forme ale ei.Daca nu am avea sistemul de avertizare

bazat pe durere pericolele ascunse ne-ar umbrii existenta vietii zi de zi.

Atunci cand un madular al corpului incepe sa se degenereze creierul maraste

volumul semnalului si incepe durerea transmisa in locul unde s-a produs

degenerarea organului.

Atunci cand corpul devine insensibil la durere , madularele incep sa se

atrofieze, nu mai primesc comenzi de la creier boala avanseaza, omnul nu stie,

neavand durere iar corpul se distruge si moare.

Durerea nu este o gresala a lui Dumnezeu, durerea este un dar nedorit de

nimeni.Iacov 1: 2-4. Mai mult ca orice durerea ar trebui considerate o metoda de

comunicare. Doctor Brand, un cercetator care si-a petrecut aproape toate viata in

taberele de leprosii a ajuns sa aprecieze durerea traita alaturi de oameni

bolnavi de lepra. El a descoperit faptul ca bolnavii sufera doar din cauza

sistemului deficitar de producere a durerii. Cuvantul lepra trezeste imagini

exagerate: mainile ca niste cioturi, picioare lipsa, fete desfigurate. Lepra este

o boala neindurator de cruda. Este o boala cunoscuta si temuta din cele mai vechi

timpuri. De secole victimele leprei erau obligate sa strige : necurat,

necurat…. De fiecare data cand se apropia cineva de ele. Lipsa durerilor

caracterizeaza lepra care distruge tesuturile. Munca de cercetare a centrelor de

leprosi a dus la concluzia ca in cele mai multe cazuri lepra provoaca doar

insensibilitate la durere. Distrugerea tesuturilor se datoreaza inactivitatii sistemului care produce durerea.

Doctor Brand a inceput sa urmareasca pacientii bolnavi de lepra aflati in India,

timp de zeci de ani. Bolnavii se distrugeau singuri pentru ca erau insensibili la

durere. A observat oameni care veneau sa fie tratati urmarindui cu atentie.

Uni dintre ei umblau desculti pe cioburi de sticla taindu-si talpile picioarelor, si

nu simteau durere. Alti leprosi stingeau fitilul lampii cu mainile goale si nu

simteau durere.

A observant ca dimineata veneau la tratament oameni care nu aveau degetele la

maini si la picioare. Urmarindu-i si-a dat seama ca noaptea, traind in tabara de

vara  veneau sobolani si le mancau degetele de la maini si la picioare dar ei nu simteau nimic.

Isi spalau fata cu apa oparita si nu simteau lucru care le cauza orbirea si distrugerea fetei.

Doctorul relata ca intr-o dimineata a incercat sa

deschida lacatul unei magazii si nu a putut. Langa el era un baiat lepros de 12

ani care a deschis in cateva secunde. Doctorul s-a uitat pe pamant si a vazut

picaturi de sange. A examinat mana baiatului si a constatat ca, carnea disparu-se

de pe degetul mare lasand doar osul descoperit. El si-a dat seama ca pacienti

sa-i se distrug din cauza lipsei duerii.

Din relatarea infricaosatoare a acestui doctor , Durerea reprezinta cel mai mare dar de la Dumnezeu pe care doctor

Brand ar fi vrut sa le imparta celor 15000000 de victime ale leprei. De ce spunea el asta cu atata convingere ?

A constatat dupa zeci de ani de studii asupra leprei ca peste 50% mor, se distrug nu de

lepra ci din cauza insensibilitati la durere. Madularele corpului nu au nici o

reactie la durere.

Dragul meu cititor, daca pana acuma nu ai avut nici o durere sau nici o

suferinta esti oare in voia lui Dumnezeu ? Poate Dumnezeu sa iti mai comunice?

El care este capul, esti sensibil la vocea lui ? Simti durerea pacatului, te-ai

departartat de El ? Mai lucreaza constiinta ta ? Gandeste-te ce ravagii face lepra

Daca simti cercetarea dureri considera un har din partea lui Dumnezeu, ceea ce

inseamna ca madularele sunt coordinate de cap . Cand simti durerea inseamna ca

esti in controlul lui Dumnezeu, sunt semnale care ne avertizeaza si ne spune ca

suntem in pericol. Atunci cand nu ai incercari, dureri, suferintii ai pierdut

legatura cu capul care este Hristos. Esti si sunt in mare pericol de distrugere

neavand nici un semnal, nici o reactie, crezand ca totul este bun, merg bine, e

posibil ca la urma sa vina o moarte spirituala vesnica: imbolnavirea si

degradarea sufletului. Daca lepra distruge trupul, pacatul omoara sufletul.

Dumnezeu transforma durerea folosind-o sa ne

invete si sa ne intareasca,  daca permitem suferintei sa ne intoarca sper EL.

El a fost alaturi de mine si de tine inca de la inceput, creiind un mechanism al

dureri care poarta marca geniului sau. Chiar in mijlocul unei lumi decazute si

muradare El promite putere supranaturala pentru a ne hrani spiritual chiar daca

suferintele fizice continue. El ni s-e alatura noua, a fost ranit, a sangerat , a

plans si a suferit. El a oferit demnitate o data pentru totdeauna celor care

sufera impartasind durerile lor. Crezi uneori ca Dumnezeu nu aude? Ca strigatele

tale se risipesc in neant ? Dumnezeu nu este surd. El este la fel de intristat ca

si tine cand suferi. In fond si fiul Lui a murit aici. lasa istoria sa se

sfarseasca, lasa ca simfonia sa atinga ultimele note triste- inainte de a

isbucni "cantecul triumfator", asa cum spune Pavel :"eu socotesc ca suferintele

de acum nu pot fi puse alaturi cu slava viitoare care are sa fie descoperita

fata de noi".

"Mania mea importiva duerii s-a topit dintr-un singur motiv fundamental.

Am ajuns sa- il cunosc pe Dumnezeu"



"Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum ochiul meu Te-a vazut.

De aceea mi-e scârba de mine si ma pocaiesc în tarâna si cenusa.”

Iov 42:5-6

 

Pastor Iacob Matasaru