Ma numesc Zita-Margit Bacila, sunt din Resita, am 39 de ani, actualmente locuiesc in Spania(de 5 ani) si am luat decizia de a posta aceasta marturie cum a lucrat Dumnezeu in viata mea!
Privesc in urma...Lacrimi...durere,lipsuri insa toate acestea impletite cu dragostea lui Dumnezeu,Cel care este sfant, drept si vesnic.Aduc aceasta marturie inaintea lui Dumnezeu si oamenilor pentru a scoate in evidenta dragostea Lui,bunatatea,indurarea.Pentru minunile care le-a facut si le face in prezent,pentru a intelege ca Dumnezeu a fost,este si va fi Acelasi in veac.Eu sunt Alfa si Omega,Cel dintai si Cel de pe urma,Inceputul si Sfarsitul.Apocalipsa 22:12.
Aveam in jur de 28 de ani,casatorita,o aveam deja pe fetita noastra Rebecca, avea in jur de 3 anisori cand in bucuria tineretii melecu urcusuri si coborasuri,dealtfel ca oricare om,la inceputul casatoriei noastre ,am primit o veste cumplita,o veste in urma unui examen medical ca avand un fibroadenom mamar.Aveam multe ganduri, ganduri,grijuri,dar la mai multe examinari medicale parea ceva banal.Am tinut aceasta boala sub observatie un timp stiind si fiind informata de medici caci aceste fibroadenoame mamare dispar odata cu trecerea timpului(la menopauza).
Am fost linistita un timp... apoi dupa vreo doi ani am facut un examen medical la Cluj-Napoca unde mi s-a spus caci trebuie facuta o biopsie la acel nodul.
In acea vreme lucram foarte mult si nu prea vroiam sa ma duc sa fac acea biopsie. De fapt credeam ca se intampla ceva daca voi face asta. (De fapt) nu acceptam nici un fel de veste, plangeam mereu,apoi am mers mai departe cu gandul ca e bine si asa dar imi era din ce in ce mai greu.
Timpul si-a spus cuvantul si a mai trecut inca un an jumate de la acea examinare.Am stat in jur de 5 ani cu acel fibroadenom.
Il cautam intodeauna pe Dumnezeu, stiam ca exista dar nu indeajuns cu toata fiinta. Un verset biblic spune:" Cautati de Domnul cata vreme se poate gasi; chemati-L cata vreme este aproape" Isaia 55:6. Altul "Cautati pe Domnul, toti cei smeriti din tara, care impliniti poruncile Lui! Cautati dreptatea, cautati smerenia poate veti fi crutati in ziua maniei Domnului.
Asa am ajuns din nou la spitalul din Cluj, deoarece aveam dureri foarte mari. Doctorita imi spusese caci fibroadenomul meu sa inflamat. Aveam presimtiri caci ceva nu era in regula. Mi-a dat o trimitere si dupa cum va spuneam am ajuns din nou la spitalul din Cluj.
Acolo nu mi-au dat voie sa plec, am ramas cu mama mea si mi-au facut o programare pentru a 2-a zi la operatie si mi-au scos acel nodul.
Nu aveam dureri, era totul bine, urma sa plec acasa in Resita dupa 2 zile si sa urmez indicatiile medicale. Am plecat acasa...
Mergeam la pansat in fiecare zi(timp de 10 zile). In maxim 15 zile urma sa sun sa vad rezultatul examinarii acelui nodul.
Aveam emotii, familia suferea, fetita mea de numai 8 anisori se tot intreba de ce sufar eu de plang mereu. Ascundeam durerea, tristetea si ma bucuram de copilaria ei. Am ajuns sa ma bucur de orice lucru marunt. Savuram orice bucurie. Familia era mereu in preajma mea.
A venit ziua cand doctorul din localitate mi-a scos firele de la operatie. Eram fericita ca am scapat. Mi-am dus cu sotul meu acasa si de bucurie m-a luat in brate, eram fericiti dar in acelasi timp trebuia sa sun la Cluj sa vad daca s-a facut examinarea de la operatie.
Am vazut o pata pe bluza pe care o purtam si am stiut ca ceva s-a intamplat. Firele de la operatie au fost scoase prea devreme, nu s-a prins, iar operatia s-a desfacut in doua... O clipa am intrat in panica. Vroiam sa merg la medic sa ma coase dar prima data am dat telefon la Cluj pentru rezultate.
La capatul receptorului am auzit asistenta ca a spus "Aveti tumoare maligna!"
Am simtit ca mi se-nmoaie picioarele, imi venea sa urlu dar in acelasi timp ma abtineam deoarece mama mea asculta de la celalalt telefon, plangeam si asculta toateindicatiile care ni le dadea asistenta si imi explica cat de repede va trebui sa maduc inapoi pentru o alta operatie, apoi tratamente. Mi-a spus: Va trebui sa le fac toate ca ceasul!
M-am dus la urgente sa ma coase dar au spus ca nu se poate fara anestezie asa cami-au pus o sticluta de metosept pe acea rana si m-au infasurat de jur imprejur spunand caci oricum va trebui a doua zi operat. Am stat asa in jur de doua zile.
Ce crud nu? La numai 33 de ani -cancer malign faza a II-a.
Tristetea m-a cuprins. Urma sa plec a doua zi.
Seara, nu am putut dormi. Era in luna Noiembrie. Era frig... In micuta garsoniera in care stateam nou, neavand caldura ne incalzeam la un calorifer electric. Era linist, sotul meu adormise fiind foarte obosit de la servici.
Eu nu dormeam... Masuram fiecare clipa...Ma gandeam la familie, la boala, la ce va fi cu mine.
Ma uitam tinta la peretele care din cand in cand era luminat de ledul de la calorifer atunci cand se aprindea. Apoi se stingea. Vestea cruda nu imi dadea pace. Eratrecut de miezul noptii... Mi-am zis: Doamne ce face copilul meu daca eu voi muri? Unde esti Doamne?
Cum imi puneam fel si fel de intrebari atunci cand lumina de la calorifer s-a stins in fata mea, la patul meu d-a apropiat dinspre geam "o faptura". Se apropia din ce in ce mai mult pana ce ajunsese la picioarele mele. Avea vesminte lungi de culoare alba(culoarea panzei vechi). Cu mainile intinse se apropia... (Avea capul acoperit iar fata nu i-am putut-o vedea. In momentul cand a vrut sa ma atinga de picioare am sarit in sus. Lacrimile fierbinti mi-au inundat fata, m-am speriat dar totodata aveam o bucurie launtrica.
Sotul meu fiind din familie de crestini a incercat sa ma linisteasca si mi-a spus ca a fost din partea Domnului. A fost intr-adevar un inger, un sol al Domnului sau chiar Isus. Ce minunat! A venit si ziua cea mare. Drumul mi-a fost usor, chiar foarte usor, luasem hotararea sa merg singura, defapt nu eram singura, Isus era cu mine!
Urmatoarea zi am fost operata la ora 12 fix. Eram foarte pasiva, linistita aveam multa pace in suflet, mai ales ca la spital am avut o infermiera crestina(pocaita)care mi-a spus ca Domnul s-a atins de mine, atunci m-am intarit ca stiam ca este totul in mana Domnului. Asa a vrut Dumnezeu ca acea persoana sa fie marturie.
Dupa operatie mi-au dat drumul acasa, Domnul a pregatit tot. Am fost dusa pana in fata blocului cu masina.
De aici a inceput cosmarul. Trebuia sa fac toate tratamentele "ca ceasul" cu mi s-a spus. Am fost vindecata... dar nu am fost cu gandul pe deplin impacata dar toate lucrurile s-au desfasurat, s-au adevarit si care au scos in evidenta lucrarea Lui.
Atunci Domnul a hotarat " Iara ii voi da vindecare si sanatate, ii voi vindeca si le voi deschide un izvor bogat in pace si credinciosie" Ieremia 33:6 Domnul e minunat!
Au trecut 2 luni si eu inca nu facusem chimioterapie deoarece doctorita din localitate mi-a spus ca nu am asigurare. Apo dupa ce am umblat pana la epuizare aflasem ca pot duce o adeverinta si ca defapt acestea erau gratis. M-am dus inapoi la ea la cabinet. Mi-a spus: Este prea tarziu pentru acest tratament dar incearca sa mi le faca. Slabisem, aveam in jur de 47 de kg, nu mai aveam speranta si defapt nu stiam cu adevarat ca Domnul de mult ma vindecase. Dar toate aceste luctruri se intamplau ca eu sa imi dau seama caci El m-a atins in acea seara. Faptul ca am facut acele tratamente stricte tarziu, apoi radioterapie tot asa dupa cateva luni(doctorita era plecata in SUA si nu avea cine sa-mi dea bilet de trimitere) scoteam in evidenta vindevare divina.
A trecut timpul, trebuia sa iau medicamente 5 ani de zile. In acest timp am hotarat plecarea noastra in strainatate dupa un cuvant primit din Scriptura. In Romania am inceput sa merg la biserica (penticostala). Apoi ajungand in Spania dupa catva timp parca auzeam: Tu de ce mai iei pastile nu sti ca Eu te-am vindecat. Am luat acele pastile un an si cateva luni. Ele se administreaza obligatoriu 5 ani.
A trecut o vreme si printr-un studiu Biblic l-am cautat pe Dumnezeu. El spune "Caci sfatul este o candela, invatatura este o lumina iar indemnul si mustrarea sunt calea vietii" Proverbe 6:23
Atunci am luat hotararea de a incheia un legamant sfant cu Domnul prin apa botezului, si incercam sa Il intreb pe Domnul mereu, sa imi dea un semn caci El m-a vindecat.
Intr-un final am ajuns la o staruinta pentru Duhul Sfant si am zis ca daca Domnul ma va boteza sa imi arate un semn. "Cat despre mine, eu va botez cu apa, spre pocainta; dar Cel ce vine dupa mine, este mai puternic decat mine, si eu nu sunt vrednic sa-I duc incaltamintea. El va va boteza cu Duhul Sfant si cu foc." Matei 3:11
Atunci am avut o lucrare din partea Domnului printr-un proroc al Domnului caci m-a vindecat de orice boala din trup, ca ma va boteza cu Duhul Sfant si ca mi-a pregatit hainele albe pentru Vesnicie.
Dregii mei, care cititi aceasta marturie sa stiti ca Dumnezeu vindeca si astazi, Domnul spune inca printre primele carti din scripturi "...adu-ti aminte de marile incercari pe care le-a vazut ochii, de minunile si semnele, de mana tare si bratul intins cu care te-a scos Domnul Dumnezeul Tau. Asa va face Domnul Dumnezeul tuturor popoarelor de care te temi." Deut. 7:19
Cerul s-a deschis in rugaciunile aprinse care erau in adunare. Am vazut Altarul Domnului luminat. Pe altar erau foi albe si Acele maini pe care le-am vazut atunci noaptea in camera mea cand stateam in pat bolnava. Le-am vazut si atunci ridicate sus. Erau aceleasi!
Apoi Mainile au inceput sa scrie rugaciunile fratilor si surorilor cu litere cum nu mai vazusem pana atunci.
Foile erau albe de un alb pur nemaivazut. Atunci am stiut cu adevarat caci Dumnezeu m-a vindecat.
"Caci la Tine este izvorul vietii; prin lumina Ta vedem lumina." Ps 36:9
Caci este scris " Noroadele au priceput lucrul acesta si au mers dupa El, Isus le-a primit bine, le vorbea despre Imparatia lui Dumnezeu si vindeca pe cei ce aveau trebuinta de vindecare" Luca 9:11
Va marturisesc caci daca eu stiam caci Dumnezeu ma vindecase atunci,in acea seara, eu nu mai mergeam la operatie. Puneti-va nadejdea in Domnul nostru Cel ceresc care iubeste, iarta vindeca si mantuieste. Dumnezeu sa va binecuvinteze!