Aceasta este marturia mea ,Nishida Simona , despre faptul ca Dumnezeu meu este unul VIU si care mi-a aratat dragostea Lui in nenumarate randuri.Lui vreau sa-I dau toata lauda si cinstea caci ma ascultat in ziua necazului meu,AMIN.

Ca orice tanar care a absolvit liceul in Romania si care a intrat direct in somaj,am fost nevoita sa-mi caut servici prin alte tari. Asa am ajuns in Japonia desi nici in ziua de azi nu imi dau seama de unde am avut atata curaj,ca intr-o lume in care femeile sunt de vanzare,eu sa plec asa departe de casa si inca nu orice munca,ci de dansatoare in baruri de noapte.

Aveam 19 ani si imi iubeam familia intr-un fel in care este greu de exprimat in cuvinte.Poate acesta este unul din motivele din care m-am apucat de baut. Viata pe care o incepusem era o viata pe care nimeni nu si-o doreste ,nevoile te indeamna sa faci unlele chestii de care nu ai timp sa te plangi. Ma consolam singura spunandu-mi ca-mi place ce-a ce fac si prin bautura ,dar mai ales prin simtul umorului am dus-o cam 6 ani cu viata asta.Prietenul meu cel mai bun era “paharul” si daca era posibil sa fie cu “tarie”. A fost acest “prieten” al meu,acela care mi-a fost alaturi mereu,la bine si mai ales la greu. El ma incurajat sa fac tot ce-a ce de azi mi-e rusine,mi-a dat tupeul sa ma ridic tot mai sus,calcand in picioare mandrii si suflete curate. Acest prieten al meu mi-a schimbat vocabularul,din cuvinte calde de dragoste pe care le invatasem in casa parinteasca,in cuvinte murdare si injositoare.Uitasem cum e sa mai iubesti cu adevarat cand totul se invartea in jurul banilor. In ziua de azi cine are bani are si iubire,desi si iubirea asta este tot de doi bani.M-am aliat cu “acest prieten” al meu cu singurul scop a face bani. Nu stiu sigur de ce am crezut ca avand bani voi fi fericita? Mi-am atins telul si am facut bani,dar pe cand am vrut sa-I tin numai pentru mine,m-am trezit ca nu mai puteam scapa de “prieten”. Fidelitatea ma indrumat sa-I dau jumate “prietenului meu” si totusi,n-am mai scapat de el. 

Intr-unul din barurile unde lucram.l-am cunoscut pe sotul meu,el fiind un fel de ospatar, strangea mesele…aducea comenzile…Ma cucerit sinceritatea lui,ceea ce in lumea in care traiam era un vis.Ne-am casatorit la putin timp dupa ce ne-am cunoscut si vreau sa-I multumesc caci ma acceptat chiar daca nu renuntasem la viciile mele. Erau deseori certuri intre noi pentru ca el nu era o persoana asa petrecareata ca mine. Vorbeam urat cu el din cauza aceasta si mereu il priveam de sus,chiar avand si cateva “iesiri “ cu prieteni de care el nu stia nimic. In vremurile mele de luciditate stiam ca toata viata asta nenorocita era din cauza bauturii. De atatea ori imi ziceam,GATA! De azi nu mai pun gram de bautura pe buzele mele ! Am sa fac un copilas si voi deveni o sotie minunata ! Dar… din nou ma intorceam din drum si din nou imi tratam sotul cu nedreptate,stiind ca el mereu era bland cu mine,ma simteam vinovata cateodata.Cred ca eram destul de cicalitoare si mai ales cred ca i-a trebuit o rabdare de aur sa poate locuii cu o fiinta atat de negativa si fricoasa.Nu-mi convenea nimic si mereu ma temeam de vreo boala sau alte ganduri infricosatoare. Faptul ca nu ramaneam insarcinata nu facea decat sa ma apropie si mai mult de vechiul meu “prieten”. Deja tremuram dupa pahar si eram dezamagita total de viata mea,fiind si departe de familia mea…a fost cea mai dureroasa perioada din viata mea.

Inca lucram in bar, eram obosita de viata pe care o duceam ,cand intro zi fratiorul meu cu care vorbeam ore in sir pe net, mi-a vorbit despre ceva total diferit fata de ce obisnuiam noi sa povestim. Mi-a spus ca citeste Biblia ! Mi-a spus cat de interesanta o gaseste si ca mi-o recomanda si mie. La viata pe care o traiam si sacul de pacate pe care il duceam in spate,cred ca va dati seama ca era ultima carte pe care as fi dorit s-o citesc. Cand ma gandeam la Biblie,nu imi imaginam altceva decat…judecata,pedeapsa,mania Domnului…e.t.c. Dar totusi fiindca fratele meu imi vorbea atat de frumos de cartea aceasta si cred ca si de dragul lui,in seara aceea m-am apucat sa citesc.

Am citit despre mania Domnului,care vine peste cei care nu asculta de El,partea care din pacate este cea mai discutata si apreciata de cei care IL reneaga pe Dumnezeu. Am mai citit de cat de suparat este Dumnezeu cand ne vede pe zi ce trece tot mai departe de EL, de cat de suparat este ca noi ne batem joc de ceea ce EL a creeat cu dragoste pentru noi, ba mai mult cum ii plange inima cand vede cum ne batem joc unii de altii. Am mai citit despre suferintele pe care le poarta EL cand vede ca ne luptam singuri cu viata asta nenorocita,in loc sa mergem inaintea Lui cu inima deschisa si sa-I dam prioritate. 

Au fost mai multe versete care mi-au placut dar cateva dintre ele m-au cucerit,cum ar fi de exemplu Psalmul 91 : “ Cel ce sta sub ocrotitea Celui Preainalt si se odihneste la umbra Celui Atotputernic zice despre Domnul:” El este locul meu de scapare si cetatuia mea,Dumnezeul meu in care ma incred!” Da, El te scapa de latul pasararului,de ciuma si pustiirile ei.El te va acoperii cu penele Lui si te vei ascunde sub aripile Lui. Caci scut si pavaza este credinciosia Lui !Nu trebuie sa te temi nici de groaza din timpul noptii,nici de sageata care zboara ziua,nici de ciuma care care umbla in intuneric,nici de molima care bantuie ziua in amiaza mare. O mie sa cada alaturi de tine si zece mii la dreapta ta,dar de tine nu se va apropia.Doar vei privi cu ochii si vei vedea rasplatirea celor rai. Pentru ca zici: “ Domnul este locul meu de adapost!” si faci din Cel Preainalt turnul tau de scapare,de aceea nici o nenorocire nu te va ajunge,nici o urgie nu se va apropia de cortul tau.Caci El va poruncii ingerilor Sai sa te pazeasca in toate caile tale ; si ei te vor duce pe maini ca nu cumva sa-ti lovesti piciorul de vreo piatra.Vei pasi peste lei si peste naparci  si vei calca opeste pui de lei si peste serpi. “ Fiindca Ma iubeste  - zice Domnul – de aceea , il voi izbavi; il voi ocroti, caci cunoaste numele Meu. Cand Ma va chema ,ii voi raspunde; voi fi cu el in stramtoare,il voi izbavi si-l voi onora. Il voi satura cu viata lunga si-I voi arata mantuirea Mea. “

Mi-am predate sufletul inaintea Lui si am zis ca acesta este Dumnezeul de care am eu nevoie. Am cazut inaintea Lui in rugaciune si I-am dat prioritate in viata mea, L-am rugat sa ma ajute cu ce mi-era mie mai greu.Am recunoscut ca singura nu pot si I-am cerut ajutorul asa ca in trei luni de cand incepusem sa citesc Biblia am stiut ca trebuie s-o termin cu viata de noapte si mai ales sa renunt la “prietenul meu paharul”. A fost seara de 23 februarie 2007 cand am reusit sa dau toul la o parte si L-am ales pe El sa-mi fie Dumnezeul meu.Am reusit sa ma las de bautura si tigari in seara aceea,tot de atunci am renuntat la minciuna si vorbe murdare. A fost seara aceea cand am vazut prima oara puterea Lui in viata mea,cand am realizat ca rugaciunile nu sunt in zadar si ca Dumnezeu este present ori de cate ori IL chemam.Am prins curaj ,pentru ca ma eliberase de toata frica mea. Fusese o schimbare enorma in inima mea,era ceva de nedescris pentru ca lucrurile care vin de la Dumnezeu nu sunt pamantesti ca sa le poti descrie in cuvinte. Nu a trebuit decat sa-mi recunosc pacatele facute si sa-mi dau silinta sa renunt la ele. Pe puterea mea déjà stiam ca nu voi reusi,de aceea am facut din El “ noul meu Prieten “. La bine si la rau mi-a fost alaturi,ma schimbat,ma curatit,ma eliberat si mai mult mi-a daruit Pace in suflet.

Am continuat cu rugaciunile mele si cu apropierea mea de El,asa ca am indraznit sa cer ceea ce ajunsesem sa cred ca este imposibil pentru mine : un copilas ! Acest raspuns,care a venit imediat,ma facut sa-mi dau viata mea in mainile Lui asa ca eram insarcinata in doar trei luni cand am intrat in apa botezului si am facut legamant cu Domnul pe vecie.L-am primit ca Domn si Mantuitor in viata mea si de atunci am cunoscut fericirea.

Sotul meu nu s-a impotrivit,v-am spus ca este o persoana blanda iar acum ii multumesc lui Dumnezeu ca nu era petrecaret ca si mine . 

“Prietenul meu” ma invatat sa iert,sa iubesc si sa nu mai batjocoresc,sa spun cuvinte calde si mangaietoare, sa ii ajut pe cei in nevoie si nu mi-a fost deloc greu ,Duhul Domnului locuind in mine. Ioan 14:26 spune asa : “ Dar Mangaietorul,adica Duhul Sfant,pe care-L va trimite Tatal,in numele Meu, va va invata toate lucrurile si va va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu. “

De atunci Domnul mi-a mai dat inca un copilas si era destul de mic,anul trecut cand am trait pe pielea noastra nenorocirea din Martie.Locuiam exact in Fukushima si chiar pe coasta Pacificului cand a fost acel mare cutremur.Nici n-am zis ca nu vine tsunami,am stiut ca e imposibil sa nu vina la cat de tare ne-a zguduit. Dar mai mult decat orice am avut incredere ca Dumnezeul meu e Atotputernic. A pus bariere si tsunami n-a ajuns la noi,ne-a ocrotit,desi langa blocul meu ajunsese destul de mare si cu containere din port dupa el. Sotul meu,fugind de la serviciu spre casa ,chiar s-a intalnit cu valurile pe drum si fiind cu masina a scapat ca prin urechile acului. Spune si azi ca este o minune,desi el nu e credincios. Eu stiu ca Domnul meu ne-a salvat,ba mai mult inainte de explozia de la centrala nucleara ( noi locuind la 40 km. distanta),am reusit sa fugim din zona si chiar si cu criza de benzina,totusi am gasit la o benzinarie o coada imensa a carui benzina s-a terminat imediat in spatele nostru.Unii ar zice ca e coincidenta dare eu stiu ca tocmai asta IL face pe Dumnezeu sa ne iubeasca si mai mult,caci in ciuda atator replici,noi continuam sa-I acordam toata cinstea si onoarea.Pentru toata protectia pe care ne-a oferit-o I-am multumit Domnului,iar El din nou imi reamintise acele versete pe care vi le-am sris mai devreme : “ o mie sa cada alaturi de tine si zece mii la dreapta ta,dar de tine nu se va apropia .” 

Astazi locuim in Osaka,sotul meu este multumit caci desi sunt departe de tara mea,de familia mea de-acasa,am gasit in Copii Domnului inca o familie. Biserici Crestine am gasit oriunde am cautat in aceasta tara,biserici formate din suflete dupa inima Domnului. Oameni care mi-au demonstrate ca nu conteaza ce natie esti,ce religie esti,daca inca ratacesti, caci cu totii suntem copii aceluiasi Dumnezeu. Bunatatea lor ma facut sa cunosc alta parte minunata a Marelui nostru Dumnezeu, bunatate care in lumea de zi cu zi nu exista,n-am cunoscut-o. Bunatate care se renaste nu din religia din care faci parte,ci din dragostea de care dai dovada in urma credintei. Am renuntat la religie si am castigat Mantuirea prin credinta, o credinta prin care ne putem apropia de Dumnezeu liberi si increzatoti

    As putea sa stau sa va mai scriu inca o mie de pagini despre cate a mai facut Domnul meu pentru noi,cred ca intr-o zi voi scrie o carte . Ma bucur mult si va multumesc ca ati rabdat pana la sfarsitul acestei marturisiri si mai mult ma bucur caci prin aceasta am ocazia inca o data sa-I multumesc Celui care merita toata lauda mea,cinstea si locul de onoare in inima mea. Stiind ca am privilegiul de a fi impacata cu Dumnezeu,nu voi inceta sa merg inaintea Lui cu rugaciunea mea,care va cuprinde si pe voi,dragii mei cititori. Fie ca Domnul nostrum iubit sa va mangaie in toate necazurile voastre,pentru ca ,prin mangaierea cu care voi insiva sunteti mangaiati de Dumnezeu sa puteti mangaia pe cei ce sunt in orice necaz.( 2Cor.1-4)

   Ma rog ca Domnul nostrum Dumnezeu sa va dea un Duh de intelepciune si de descoperire, ca sa-L cunoasteti mai bine.(Efeseni 1-17). Imbracati-va cu toata armura lui Dumnezeu,ca sa puteti rezista la uneltirile diavolului.(Efeseni 6-11).

   Caci sunt incredintat ca nici moartea,nici viata,nici ingerii,nici stapanirile,nici cele de acum ,nici cele viitoare,nici orice alta putere,nici inaltimea ,nici adancimea,nici vreo alta creatura nu vor fi in stare sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu,care este in Cristos Isus Domnul nostrum,Amin. (Romani 8:38-39).