Cu liniștea-ncremenită
În urechile de carne,
Surzii văd cum trec agale
Cei cu inima împietrită,
Care nu pot să întoarne
Nici măcar priviri banale
Spre-o ființă necăjită.
Isaia 58:7împarte-ţi pâinea cu cel flămând şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acoperă-l şi nu întoarce spatele semenului tău!