Tainele cele mai adânci se pătrund în cea mai profundă liniște și adâncimile adevărul în cea mai absolută tăcere lăuntrică... Dar neadevărul are și el taine lăuntrice din adâncul cărora ies profunde minciuni ce se exprimă liniștite când conștiința tace... „liniștită”, tăinuind adevărul...
Am să răspund printr-o imagine biblică. Ezechiel 16:49 ,,Iată care a fost nelegiuirea surorii tale Sodoma: era îngâmfată, trăia în belşug şi într-o linişte nepăsătoare, ea şi fiicele ei, şi nu sprijinea mâna celui nenorocit şi celui lipsit. ,,
Fica sodomei trăia în belşug într-o linişte nepăsătoare şi nu purta grijă de cel nenorocit. Profunzi secolului XXI seamănă foarte bine cu această fică : dacă avem pace şi linişte în suflet credem că am pătruns adevăruri adânci, chiar dacă starea noastră spirituală este mai rea ca a sodomei.
Solomon care a fost un om profund ne dă în prov.2:1-9 perspectiva lui cu privire la pătrunderea unor adevăruri adânci ,(ca înţelegerea fricii de Domnul, cunoştinţei de Dumnezeu, a, dreptăţi, judecăţi, nepărtiniri şi a tuturor căilor care duc la bine. Solomon nu condiţionează pădrunderea adevărurilor de rămânerea în Cuvânt.
Domnul Isus în Ioan 8 ne dă şi El perspectiva lui în ceea ce priveşte pătrunderea adevărurilor adânci. Şi El ,ca Solomon, ne spune că DOAR cei care rămân în Cuvânt vor cunoaşte Adevărul, şi DOAR cunoasterea adevărului le aduce liniştea profundă ( slobozenia)
Atunci care e legătura între liniştea profundă şi pătrunderea tainelor adânci?Există o relaţie de susţinere reciprocă între CUNOAŞTEREA adevărului provund şi liniştea profundă: cunoaşterea adevărului profund generează, naşte liniştea profundă,( ne face slobozi) şi liniştea profundă izvorâtă din cunoaşterea adevărului provund ne face în stare să pătrundem mai adânc în aceste taine.
Dar există şi pericolul semanlat de mine: şi surprins de dumneavoastră prin cuvintele: ,,Neadevărul are și el taine din adâncul cărora ies tăcute minciuni ce se exprimă în liniște.,, Cu alte cuvinte există pericolul să ne credem oameni profunzi fără să rămânem în Cuvânt, bazându-ne pe faptul că avem o linişte nepăsătoare izvorâtă din trăirea în belşug, nu din trăirea în Cuvânt.