Intelept si poetic aforism crestin. Fiindca vom da socoteala pentru fiecare cuvant pe care il rostim (si scriem?) este prudent intradevar ca fiecare vorba sa fie "unsă de Duhul" si sa îşi pleace "crengile de greutate... " duhovniceasca. Felicitari.
Foarte adevărat și bine spus, exact așa este! și când te gândești că cea mai parte a vorbirii care se aude azi, chiar și între creștini, este cel puțin „nefolositoare” ca să fiu generos în exprimare și să nu zic „lipsită de har”! Domnul să cerceteze pe fiecare și să facă tuturor conștiința vie astfel încât da să fie da și nu să fie nu și nimic să nu treacă peste acestea!
Duhul Sfânt monitoriza 24 din 24 ,ŞI, vorbirea celor, care vorbim despre vorbire, oare poate El spune: excelent, felicitări , minunat,..., sau ne îndeamnă prin suspine negrăite să spunem: ,,...sunt un om cu buze necurate şi locuiesc în mijlocul unui popor cu buze necurate,,.
Cineva ar putea intreba: dar ce e necurat în vorbirea mea? Că eu vorbesc numai de bine!. Aici stă necurăţia ,,vorbitorilor de bine,, Crestini din ultimul veac la fel ca iudei din primul veac se înalţă ( felicită) reciproc la ospeţele lor( mesele lor de dragoste): crezând că aceasta e o vorbire unsă de Duhul Sfânt.
Care e diferenţa între ospeţele iudeilor din primul veac şi mesele de dragoste a creştinilor din ultimul veac? Iudei îşi ospătau= întăreau FIREA PĂMÂNTEASCĂ cu bucate şi băuturi pentru trup, iar creştini îşi ospătează = întăresc FIREA PĂMÂNTEASCĂ cu bucate şi băuturi pentru suflet. îN PLAN SPIRITUAL NU E NICI O DIFERENŢĂ, că şi uni şi alţi pleacă de la aceste ospeţe întăriţi în firea lor pământească: pleacă mai răi nu mai buni ( ca şi corinteni)
De aceea: Atenţie la felicitări! Că eu cred că, Duhul Sfînt, nu ne felicită atât de usor după cum ne imaginăm noi.....
Ştiu că uni vor spune că vorbirea aceasta e prea de tot( aberantă) , dar mai aşteptaţi puţin, foarte puţină vreme şi atunci vom vedea unde ne-au dus felicitările noastre reciproce la mesele noastre de dragoste, că pe iudei am văzut unde i-a dus inălţarea lor reciprocă, la ospeţele lor.
Dacă ar trebui să spun şi eu o maximă despre înălţarea ( ridicarea) cu vorba, aş spune:
,, Înălţarea reciprocă e biblică, dar nu orce înălţare reciprocă e biblică, ci numai înălţarea prin Duhul Sfânt.,,
Ne ridicăm noi reciproc cu vorba prin Duhul Sfânt sau prin firea pământească?
Cineva ar putea intreba: dar ce e necurat în vorbirea mea? Că eu vorbesc numai de bine!. Aici stă necurăţia ,,vorbitorilor de bine,, Crestini din ultimul veac la fel ca iudei din primul veac se înalţă ( felicită) reciproc la ospeţele lor( mesele lor de dragoste): crezând că aceasta e o vorbire unsă de Duhul Sfânt.
Care e diferenţa între ospeţele iudeilor din primul veac şi mesele de dragoste a creştinilor din ultimul veac? Iudei îşi ospătau= întăreau FIREA PĂMÂNTEASCĂ cu bucate şi băuturi pentru trup, iar creştini îşi ospătează = întăresc FIREA PĂMÂNTEASCĂ cu bucate şi băuturi pentru suflet. îN PLAN SPIRITUAL NU E NICI O DIFERENŢĂ, că şi uni şi alţi pleacă de la aceste ospeţe întăriţi în firea lor pământească: pleacă mai răi nu mai buni ( ca şi corinteni)
De aceea: Atenţie la felicitări! Că eu cred că, Duhul Sfînt, nu ne felicită atât de usor după cum ne imaginăm noi.....
Ştiu că uni vor spune că vorbirea aceasta e prea de tot( aberantă) , dar mai aşteptaţi puţin, foarte puţină vreme şi atunci vom vedea unde ne-au dus felicitările noastre reciproce la mesele noastre de dragoste, că pe iudei am văzut unde i-a dus inălţarea lor reciprocă, la ospeţele lor.
Dacă ar trebui să spun şi eu o maximă despre înălţarea ( ridicarea) cu vorba, aş spune:
,, Înălţarea reciprocă e biblică, dar nu orce înălţare reciprocă e biblică, ci numai înălţarea prin Duhul Sfânt.,,
Ne ridicăm noi reciproc cu vorba prin Duhul Sfânt sau prin firea pământească?