Furnica


-Unde mergi tu , măi furnică
C-o povară-aşa de mare,
Ma întreb cum nu ţi-e frică,
Să duci muntele-n spinare ?

Tot mă mir şi eu de unde
Ai atâta energie,
Şi pe unde s-ar ascunde,
Aşa multă hărnicie ?

Nu te mai alini o clipă,
Tot aduni să ai pe iarnă,
Tot alergi clipă de clipă,
Chiar prin ploaie,fără haină !

- Domnul vieţii ne-a creat,
Fie veşnic lăudat,
Să avem belşug în casă,
Că suntem multe la masă.

De poveri nu-mi este frică,
Deşi sunt aşa de mică,
Şi să-mi fie mai uşor,
Vin surate-n ajutor .

Hai şi tu la muşuroi,
Uită-te atent la noi,
Uită-te atent şi-nvaţă,
Să fii harnic om în viaţă,
Să fi vesel să munceşti,
Şi pe toţi să îi iubeşti .

*

Oameni mari şi oameni mici,
Învăţaţi de la furnici,
Fi'ndcă lenea-i un păcat
Şi Isus e insultat !

Socodor , 2005