Din cioburii mii...

Din cioburi mii ziditum-ai Stăpîne,
un vas de cinste... . fără tină.
M-ai pus deoparte pentru Tine.
Slăvit să fii... . și azi, și n-veac și mâine.

Din cioburi sparte mi-ai zidit ființa,
și ai turnat in min, din unt de lemn.
Tu, m-ai țesut ca și mlădița...
Slăvit, Slăvit să fii Tu Domn etern.

Din fărîmi, din voi deșarte,
din noroi m-ai ridicat,
Pentru Tin, m-ai pus deoparte...
Slăvit să fii, și veșnic lăudat.

Din toate, din toate mi-ai zidit Tu bogăția...
căci eu eram, un simpl dispreț.
Din cioburi mii ziditum-ai Stăpâne.
e harul Tău, e harul Tău măreț.