IERTAREA
Iertarea-i putere în luptele grele,
E leacul ce vindecă rănile adânci.
Iertarea are rădăcinile-n stele,
Urcată pe cruce, trecută prin stânci.
Iertarea o afli pe dealul Golgota,
Când pe cap porți o cunună de spini.
Floarea ce-n lacrimi iubire poate da.
Și-n petalele ei, s-au strâns suspini.
Privind suferința Lui Isus pe cruce
Și la privirea Lui plină de iubire,
Înțelegi, că iertarea pace-ți aduce,
Vieții păcătoase îi dă dezrobire.
Scoate orice suflet din fărădelege,
Oricât de tare, ar fi încătușat.
Lasă iertarea, să te-învețe a sa Lege,
Dacă ști ierta, eşti deplin eliberat.
Învaţă, să ierţi chiar pe călăul tău,
Iertarea din inimă emană iubire.
Chiar dacă loviturile te dor tare rău,
Iertarea dată, te-mbracă în fericire.
O floare minunată se deschide,
În toată splendoarea iubirii divine.
În nuanțele cele mai vii, candide.
Pe ramurile iertării, atât de sublime.
Petalele iertării dau tonul bunătății,
Puterea să ierți, pe cel ce te-a scuipat.
Vei simți în iertare izul divinității,
Ce-n smerenie în suflet s-a proiectat.
Sepalele milei, mai pline de iubire,
Emană mirosul bun, al blândeții.
Pistilul iertării erupe în mulțumire,
Răspândind o mireasmă a frumuseții.
Să ierţi şi să iubești cu-adevărat,
Te lasă cuprins de al dragostei har.
În toate ascultă de cerescu-Împărat,
Smerită urmărește al iubirii far.
Staminele cu polenul vieții încorporat,
În corola iertării pe-al cerului hotar.
Poartă altruismul divin, minunat,
Izvorul iubirii ce nu curge-n zadar.
Iertarea-i fructul bogat al Iubirii,
Ce-și trage seva bună din veşnicie.
Și hrănește inima-n nimbul fericirii,
Până pe norul slavei, Isus o să vie.
Iertarea-i crâmpeiul păcii în inimă,
Din imensitatea dragostei divine.
Învăluită în a soarelui lumină,
Ea cu cerul, legătură sfântă ține.
Iertarea cântă, azi oda bucuriei,
Se așterne uşor ca o rouă în zori.
Dacă nu ierți, vin grabnic norii mâniei,
Să iertăm suntem cu toții datori
Față de Cel, ce păcatele le-a iertat.
Și cu iubirea Sa sfântă ne-a mântuit.
El, Viața pentru noi la cruce și-a dat.
Și pentru păcatul nostru a pătimit.
De nu ierţi, de mântuire n-ai parte,
Nu poți fi la nunta Fiului de Împărat.
Iartă, precum te învață Sfânta Carte,
Iubește și iartă cu sufletul curat.
Precum ierți... așa vei fi și tu iertat,
Rugăciunea ”Tatăl Nostru” o spune.
Să ierţi şi să iubești cu adevărat!
Cât în anii vieții soarele n-apune.
Până vine pe nor de slavă după tine,
Cel ce fără rezerve ne-a iubit și iertat.
Învață... să iubești și să ierți pe oricine,
Ești dator să faci asta... necondiționat.
Amin!
Versurile in primul rand mi se adreseaza mie.
Fii binecuvântată cu răsplătire!