AUTUMNALĂ
10.11.2012

Autumnale frunze cad de sus
Împodobind pământul cu himere
Și soarele se duce spre apus
Încununând ferestre austere.

Autumnale ploi se scurg pe-ogor
Și sfarmă bolovanii de pământ
Curgând din nesecatul lor izvor
În neoprite rânduri, rând pe rând.

Autumnale gânduri mă străbat,
Săgeți de dor nestins, de neoprit...
Mă-nduioșează inimi ce se-abat
Din Calea care duce-n infinit....

Autumnale lacrimi curg pe-obraz,
Spre toamna vieții ne-ndreptăm cu toți
Și chiar de trecem azi prin vreun necaz
Spre biruință, Doamne, Tu ne porți.

Autumnale inimi ce suspin
De dor de Sfânta Țară-a lui Isus,
De Duhul Sfânt umplute pe deplin
Se-ndreaptă cu privirile în sus.

Autumnale versuri azi am scris
Căci sunt eu însumi azi autumnal
În așteptarea mea spre Paradis
Când Domnul va sosi pe nori de-opal.

Mi-e frig în inimă de multe ori,
Dar știu că Domnul mă va încălzi
Când Își va lua Biserica pe nori
În sfânta, minunata, dulcea zi.

De trupul meu va fi acoperit
De frunze-autumnale care cad,
Eu am să fiu cu sufletul răpit
În Țara unde-i Soare și e cald.

AMIN!