Vă rog, acum cu bucurie,
Pe toti ai Tatălui de sus,
Să facem o călătorie
Prin Ţara draga-a lui Isus
Iubim cetatea ce-i facută
Din tot ce este veşnic sfânt;
Şi-n lumea acesata ce-i pierdută,
Ea străluceşte prin Cuvânt
Privind Cetatea minunată
Cît mai de-aproape, e să ştim
Cum e facută…., cum arată…,
De ce atâta o iubim….!
Pornim la drum; pe calea dreaptă,
A celor sfinţi răscumpăraţi,
Intrăm pe porţile ce-aşteaptă
Să vină-ntr-una cei chemati.
Locuitorii Ţării Sfinte
Sunt cei de Domnul vindecaţi
Trăind dup-ale Lui Cuvinte,
Cu haine albe-s îmbrăcaţi
Nu mai există aici durere,
Nici moarte, lacrimi nici suspin
Căci peste tot e mângăiere:
Lucrarea harului divin.
Pe înălţimi strălucitoatre,
Stau casele de rugăciuni,
Ca mărturii între popoare:
Sunt ale Domnului minuni.
Aicea toţi sunt împreună;
Copiii-s cu părinţii lor.
Au partaşia cea mai bună
Şi-n viaţa lor nu-i nici un nor.
Cetatea este luminată
De slava Celui Drept şi Sfânt:
Lumina Vieţii, arătată,
Cât timp a fost El pe pământ
Nu-i nici un templu în cetate
Că-n toată ţara, Domnul Sfânt
Le este templul; şi El poate
Să-i ocrotească prin Cuvânt.
Izvoarele de Apă Vie,
Ce curg şi ies din Sfântul Tron,
Aduc o mare bucurie
La ucenicii din Sion.
Şi câtă pace….şi iubire…
Şi-odihnă este cu Isus!
Sunt veseli toţi. Ce fericire!…
N-ajung cuvintele de spus
Prin porţile Cetăţii Sfinte
Nu trece nici un întinat;
Ci numai cei, care-nainte
Avut-au traiul sfânt, curat.
Vă place-o astfel de Cetate
Cu frumuseţi de nedescris?
Dac-o doriţi, fiţi sfinţi în toate
Şi drumu-n ea vă e deschis!
Ierusalimul Nou v-aşteaptă
Ca să intraţi în el, de-acum!
Cuvântul veşnic vă îndreaptă
Toţi paşii, pe-al vieţii drum.
Prin zări …Cetatea se arată….,
Edenul este pregătit
Cu Pomul Vieţii, ca răsplată,
Oricărui om ce-i mântuit.
Amin