Va fi o zi măreaţă-n care
Însuşi Domnul Dumnezeu
Ne va-ntreba pe fiecare
De L-am iubit pe Fiul Său.

Va fi deschisă Cartea Vieţii
Şi ultimul recensământ
Va număra fiii dreptăţii
Ce au lucrat pe-acest pământ

Nu pentru ei, ci pentru Domnul
În neajunsuri, suferinţi
Chemând mereu pe cel ce-i omul
Să poarte jugul celor sfinţi.

Scrâşniri de dinţi şi mări de lacrimi
Vor curge la sfârşit de veac
Şi condamnaţi de a lor patimi
Vor fi acei, ce astăzi tac.

Vor fi chemaţi să stea pe Tron
Doar cei ce au murit cu El,
Au înviat şi vechiul om
L-au îmbrăcat cu sfântul zel.

Nu va mai şti nimeni de milă
Şi nici iertare de păcat
Va fi doar judecata bună,
Pentru sărac şi cel bogat.

Căci cel sărac şi cel bogat
În neştiinţă-au rătăcit
Şi când Cuvântul i-a căutat
Să-l prigonească s-au unit.

Dar cât mai este-încă Lumină
Şi Harul curge ne-ncetat
Veniţi, veniţi la a Lui milă
Şi la iertare de păcat

Veniţi cât mai sunteţi chemaţi
Cât încă mijloceşte Domnul
Pentru trudiţi, împovăraţi
Pentru acei, ce încă-s "omul"...

Amin!