Al nost popas. .

Al vieții noastre-ici scurt popas,
curînd se va sfârși.
Și noi, trăind cu-n ultim ceas
dorim, de a mai călători.

Apusul soarelui ne ajunge,
ne îndreptăm mereu spre infinit.
Și se strecoară anii, iute fuge
spre cel făr de hotar, de Domnul pregătit.

Și noi, ca ramuri vestejite
ca frunza, ce se pleacă la pământ.
Lăsăm în lumea pribegită...
ne trecem, rând pe rând.

Dar veșnicia parcă se zărește,
parcă în nori, parcă prin ceață...
Al nost popas, ici se sfârșește.
Dar dincolo... . e-o nouă dimineață.