NAŞTEREA UNUI IMPARAT

Pe cerul plin de stele,
O stea s-a ridicat,
Mai mândră între ele,
Cum nu s-a mai aflat.

Strălucirea-i renumită,
În toţi anii amintită,
A dus vestea pe pământ,
De nașterea unui Sfânt.

În Betleemul din Iudeea
S-a oprit minunata stea.
Binecuvântată era ieslea,
De Cel, ce în ea se năştea.

Cu o iubire nemăsurată,
Din eternitate a semnat,
Al mântuirii Împărat,
O salvare minunată.

Mult ne-a iubit Cuvântul!
A lăsat a slavei putere,
Să cutreiere pământul.
Să ne fie mângâiere,

În smerenie întrupat,
În gingaş copilaş,
Într-un umil, sălaş.
Al Slavei Împărat.

S-a născut în vale,
Pe-a vieţii eternă cale.
Lăsase a slavei măreţie,
Mântuitor ca să ne fie.

Azi Pruncul din iesle,
E mai sus de stele,
E al veşniciei Împărat,
Ne-a salvat Crucificat.

Auzi? Răsună cerul!
Lumina face transferul,
Prin vestea minunată,
Ne e viaţa transformată.

Auzi scâncetul Lui Isus?
Simţi a naşterii valoare?
A coborât Iubirea de sus,
În inima ta, în zi de sărbătoare?