Toamna-i pe sfârşite, pe-ntreg pământul
Purtând straiul plăcut şi pastelat,
Intră-n odihnă natura, tot pomul
Pământul va fi-n haine albe-mbrăcat.

Ce scurtă ţi-e viaţa, pământ înverzit
Natura, se schimbă cum Dumnezeu a voit,
Pe munţi, pe câmpii şi-n livezile toate,
Verdeaţa se duce, iar frunzele-s moarte!

Aşa cum verdeaţa se usucă şi cade
La fel e şi omul,... anotimp călător
Nimic nu rămâne, căci vrea sau că poate
Totul va trece,... pământ, ape, cer şi popor.

Aşa este omul, puternic, vânjos
El are o vreme de zbor, de cădere
Când anii îl apasă tot mai în jos
Abia atunci,... el vede şi crede!

Toamnă târzie, mereu călătoare
Eu te păstrez ca-n fiecare an
Frumoasă vreme de recoltare
Cu tot ce-mi dai, eu mă bucur,
Că-n fiecare an,... te mai am...!


Amin, Amin!