S-a transformat cuvântul în iubire
Când prin condei l-ai aşezat în vers,
I-ai dat puterea de-a atinge inimi
Şi aripi să plutească, sublim, în univers

Ai adunat în rime splendori nebănuite
Şi-atâta frumuseţe descoperi pentru noi...
Cuvintele prind viaţă...se naşte poezia...
Şi râzi cu noi, prin ea, şi iarăşi plângi apoi!

Prin versul tău trăim Cuvântul din Scriptură
Şi căpătăm vederea ca orbul Bartimeu...
E dragoste...şi dor de veşnicie....
Şi ne urcăm în dud cum a făcut Zacheu!

Tu, porumbiţă albă, ţi-ai împlinit destinul
Şi te-ai urcat la ceruri, la Tronul veşniciei
Cu harfa ta sublimă să lauzi Creatorul
Dar ai rămas în inimi dând viaţă poeziei!

Vulcan-05-12-2012
Mary