El sa-ndurat de la-nceput
De Eva, de Adam, de Cain
Nu i-a făcut iarăşi pământ
Ci i-a-mbrăcat în noua haină

Căci este Tatăl îndurării
Şi nicidecum nu a dorit
Să moară fiii întristării
Ci pentru ei El s-a jertfit

A dat pe singurul Său Fiu
Să moară pentru toţi acei
Ce vor să aibă suflet viu
Şi suferinţa- obicei

El ne-a iubit şi ne iubeşte
Prea mult ca să mai rătăcim
Ne dă belşug de pâini şi peşte
Al Său doar Nume să-l slăvim

E-ndurător şi-acum la urmă
Îngădue timpuri de har
Cu preaputernica Lui mână
Ne-aduce binecuvântări în dar

E bun, e bun ca niciodată
E plin de milă, iubitor
Ne chiamă să ne fie Tată
Un sfânt etern cu El popor

Nu oboseşte în iertare
Şi când furtuna se avântă
Peste a Lui asemănare
El totdeauna ne ajută

Ne vrea să fim ai Lui doar fii
S-aducem totu-n faţa Lui
Ca morţii să devină vii
Umblând în slava Cerului.

Amin!