Un glas... mai răsună şi astăzi;
Un glas, ce-aproape-a apus.
Dar fără de zgomot, ori şoapte,
Mesaju-i răsună în noapte:
"Noi vrem să-L vedem pe Isus!"

Nu-s grecii ce-l roagă pe Filip,
Sfielnic, să-L vadă pe Miel
Şi nu-i nici Maria-n grădină,
Ori Petru cu - Ioan, ce-I se-nchină,
Pătrunşi de al dorului zel...

E glasul cel tainic al lumii
- O lume distrusă-n păcat -
Sunt suflete-n beznă, departe,
Sortite la osândă şi moarte
Împunse de valul turbat...

Priveşte în juru-ţi, creştine,
Desfrâul... ce lumea-a cuprins!
Pricepe-vei oare, vreodată,
Mesajul cel clar că se-arată
O zi de necaz, şi de plâns?

Nu vorbe, programe, iluzii...
Arată-L pe Însuşi Isus,
Prin viaţa-ţi trăită-n sfinţenie,
Şi zilnic tot stând în smerenie,
Ca Mielul să fii tu supus.

Cunună?! Nicicând fără jertfă!
Pe Cruce El a semănat
Dar ce sublim şi măreţ fi-va rodul
Spălat de-i în lacrimi, căci Robul
Va fi-n vecii-ncununat.

Vei da socoteală odată
De "grecii" ce-au vrut pe Isus!
Când tu te-ai închis pentr-o lume
Orbită de pofte nebune,
Vei da socoteală nespus...

Deci, luptă-te, luptă-te bine,
Ascultă mesajul Divin
Salvează-te, căci ziua se trece,
Şi noaptea va fi tot mai rece,
Trăieşte în Isus, deplin!

Cu Isus să lupţi totdeauna
Cunună primi-vei în cer
Când candela ta nu se stinge,
Lumina ei, lumea va-atinge
Nestinsă de frig şi de ger.

Un glas... mai răsună şi astăzi
E poate chiar ultimul glas...
Ascultă-I chemarea duioasă,
Isus te va duce Acasă
De-n vie, lucrând ai rămas.

Amin