Ai aşternut din ceruri,
Pe Tera, iarăşi neaua
Ca semn că ne iubeşti!
Din sfântu-Ţi alb,
Să nu se vadă goliciunea humei,
I-ai dat mantaua înnoită
Un susur îngeresc, ...
şi flori de dalb;
Covor feeric, fulgii de zăpadă,
Se aşează pe pământ încetişor,
Se-aud colindători în depărtare
Cu Vestea Naşterii Copilului Mântuitor.
Ce bucurie!
Se-aprind lumini în corturi
Şi-n cânturi sfinte, Prunc, eşti aşteptat!
Sărbătorim a Naşterii Lumină,
Se-aude sfânt din glasuri:
"Prin Duhul Sfânt e întrupat!"
S-a coborât în valea de durere
Ca să ne lege sfânt, de Cerul Lui,
Se-apropie un cor de îngeri cu vestirea:
"Cântaţi! Cântaţi-´Ntruparea Mielului!"
Mă simt desprins din lumea aceasta,
Mă-nalţ spre cer,
Pe firul sfânt, de dor,
Mă-nchin În Duhul, în Iubire,
Şi-n faţa-I, mă cobor.

Amin